Autoritățile publice locale vor primi 21 000 000 lei pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina

Ministerul Finanțelor va suplimenta volumul fondului de intervenție al Guvernului pentru anul 2022 cu suma de 25 000 000 lei din contul donațiilor umanitare acumulate în contul trezorerial deschis în susținerea poporului ucrainean. Din fondurile respective 21,3 milioane lei vor fi alocate autoritățile publice locale de nivelul II pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. O astfel de decizie a fost adoptată ieri, 15 martie, de Comisia Situații Excepționale.

De asemenea, s-a decis și efectuarea plății de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a subvențiilor în sumă de 225 milioane lei către S.A. „ENERGOCOM”. Sumă va fi destinată compensațiilor pentru diferența de tarif la energie electrică pentru luna martie 2022.

O altă decizie se referă la încadrarea copiilor refugiați instituțiile de învățământ general din Republica Moldova.

„În cadrul aceleiași ședințe s-a luat decizia de a încadra toți copii din familiile refugiat din Ucraina de statutul de solicitant de azil, în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova. În acest scop Ministerul Educației și Cercetării va elabora și aproba mecanismul de încadrare a copiilor din familiile refugiate. Copii vor putea frecventa instituția de învățământ în calitate de audient, ceea ce presupune participarea la activitățile educaționale fără obligativitatea școlarizării, cu înregistrare într-un registru provizoriu.”

#autorita publice locale #refugiati #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.