Autoritățile publice locale vor primi 21 000 000 lei pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina

Ministerul Finanțelor va suplimenta volumul fondului de intervenție al Guvernului pentru anul 2022 cu suma de 25 000 000 lei din contul donațiilor umanitare acumulate în contul trezorerial deschis în susținerea poporului ucrainean. Din fondurile respective 21,3 milioane lei vor fi alocate autoritățile publice locale de nivelul II pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. O astfel de decizie a fost adoptată ieri, 15 martie, de Comisia Situații Excepționale.

De asemenea, s-a decis și efectuarea plății de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a subvențiilor în sumă de 225 milioane lei către S.A. „ENERGOCOM”. Sumă va fi destinată compensațiilor pentru diferența de tarif la energie electrică pentru luna martie 2022.

O altă decizie se referă la încadrarea copiilor refugiați instituțiile de învățământ general din Republica Moldova.

„În cadrul aceleiași ședințe s-a luat decizia de a încadra toți copii din familiile refugiat din Ucraina de statutul de solicitant de azil, în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova. În acest scop Ministerul Educației și Cercetării va elabora și aproba mecanismul de încadrare a copiilor din familiile refugiate. Copii vor putea frecventa instituția de învățământ în calitate de audient, ceea ce presupune participarea la activitățile educaționale fără obligativitatea școlarizării, cu înregistrare într-un registru provizoriu.”

#autorita publice locale #refugiati #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.