Autoritățile publice locale vor primi 21 000 000 lei pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina

Ministerul Finanțelor va suplimenta volumul fondului de intervenție al Guvernului pentru anul 2022 cu suma de 25 000 000 lei din contul donațiilor umanitare acumulate în contul trezorerial deschis în susținerea poporului ucrainean. Din fondurile respective 21,3 milioane lei vor fi alocate autoritățile publice locale de nivelul II pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. O astfel de decizie a fost adoptată ieri, 15 martie, de Comisia Situații Excepționale.

De asemenea, s-a decis și efectuarea plății de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a subvențiilor în sumă de 225 milioane lei către S.A. „ENERGOCOM”. Sumă va fi destinată compensațiilor pentru diferența de tarif la energie electrică pentru luna martie 2022.

O altă decizie se referă la încadrarea copiilor refugiați instituțiile de învățământ general din Republica Moldova.

„În cadrul aceleiași ședințe s-a luat decizia de a încadra toți copii din familiile refugiat din Ucraina de statutul de solicitant de azil, în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova. În acest scop Ministerul Educației și Cercetării va elabora și aproba mecanismul de încadrare a copiilor din familiile refugiate. Copii vor putea frecventa instituția de învățământ în calitate de audient, ceea ce presupune participarea la activitățile educaționale fără obligativitatea școlarizării, cu înregistrare într-un registru provizoriu.”

#autorita publice locale #refugiati #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.