Autoritățile publice locale vor primi 21 000 000 lei pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina

Ministerul Finanțelor va suplimenta volumul fondului de intervenție al Guvernului pentru anul 2022 cu suma de 25 000 000 lei din contul donațiilor umanitare acumulate în contul trezorerial deschis în susținerea poporului ucrainean. Din fondurile respective 21,3 milioane lei vor fi alocate autoritățile publice locale de nivelul II pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. O astfel de decizie a fost adoptată ieri, 15 martie, de Comisia Situații Excepționale.

De asemenea, s-a decis și efectuarea plății de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a subvențiilor în sumă de 225 milioane lei către S.A. „ENERGOCOM”. Sumă va fi destinată compensațiilor pentru diferența de tarif la energie electrică pentru luna martie 2022.

O altă decizie se referă la încadrarea copiilor refugiați instituțiile de învățământ general din Republica Moldova.

„În cadrul aceleiași ședințe s-a luat decizia de a încadra toți copii din familiile refugiat din Ucraina de statutul de solicitant de azil, în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova. În acest scop Ministerul Educației și Cercetării va elabora și aproba mecanismul de încadrare a copiilor din familiile refugiate. Copii vor putea frecventa instituția de învățământ în calitate de audient, ceea ce presupune participarea la activitățile educaționale fără obligativitatea școlarizării, cu înregistrare într-un registru provizoriu.”

#autorita publice locale #refugiati #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.