Autoritățile se chinuie să atragă banii migranților în investiții, dar miliardele tot la achiziția de mâncare ajung

Banii trimişi din străinătate constituie o parte importantă a produsului intern brut (PIB) a majorităţii ţărilor slab dezvoltate printre care face parte şi Republica Moldova. Autoritățile se chinuie de ani buni să atragă banii migranților moldoveni în economia țării, dar succesele sunt mai mult pe hârtie.

Ţara în întregime, precum şi populaţia vulnerabilă a Moldovei în particular, depinde într-o măsură înaltă de remitenţe, cu 1,87 miliarde de dolari americani trimişi acasă în 2020, echivalentul a 15,7% din PIB. Astfel, Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Autoritățile încearcă de mai mult de un deceniu să atragă, în investiții, banii migranților moldoveni, dar fără succes. De exemplu, din anul 2010 de când a fost lansat programul PARE 1+1 moldovenii nu s-au înghesuit să-și investească bani în afaceri. Doar 1,72% din banii trimiși acasă (21,3 miliarde USD) din 2010 până în 2021 au fost investiți în businessuri.

Guvernul a extins, în ședința de astăzi, până la finele anului 2024 programul PARE 1+1. Pentru implementarea acestuia, Ministerul Economiei a prevăzut, pentru anii 2022-2024, mijloace financiare în sumă de 30 milioane lei anual.

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul întâi ale acestora, care investesc mijloace bănești obținute peste hotare în inițierea sau extinderea unei afaceri în Republica Moldova.

„Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local”, constată economiștii.

#Investiții #bani #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vicepreședintele Partidului „Respect Moldova”, Radu Burduja, a prezentat programul electoral al formațiunii pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, document aprobat de Consiliul Politic Național și elaborat de echipa de profesioniști ai partidului.

Printre priorități, Burduja a menționat:

modernizarea armatei și a structurilor de securitate, cu respectarea neutralității constituționale;
un sistem echitabil de protecție socială, cu pensii mai mari, sprijin real pentru familiile cu copii și reducerea inegalităților;
relansarea economiei prin susținerea producătorilor locali, reindustrializare, modernizarea agriculturii și investiții în infrastructură, pentru locuri de muncă bine plătite.

Programul electoral propune alocarea a cel puțin 8% din PIB pentru sănătate, modernizarea spitalelor și asigurarea accesului echitabil la servicii medicale, protejând pacienții și cadrele medicale. În educație, se urmăresc școli moderne, profesori bine plătiți, digitalizare completă, protejarea școlilor rurale și adaptarea învățământului la cerințele pieței muncii.

Reforma justiției vizează independența instanțelor, eliminarea presiunilor politice și toleranță zero față de corupție, iar politica externă promovează parteneriate echilibrate, în interesul cetățenilor.

Pentru reducerea birocrației, formațiunea propune diminuarea numărului de ministere de la 16 la 9 și a deputaților de la 101 la 61, economiile urmând să fie redirecționate spre pensii și salariile din sănătate și educație.