Autoritățile se chinuie să atragă banii migranților în investiții, dar miliardele tot la achiziția de mâncare ajung

Banii trimişi din străinătate constituie o parte importantă a produsului intern brut (PIB) a majorităţii ţărilor slab dezvoltate printre care face parte şi Republica Moldova. Autoritățile se chinuie de ani buni să atragă banii migranților moldoveni în economia țării, dar succesele sunt mai mult pe hârtie.

Ţara în întregime, precum şi populaţia vulnerabilă a Moldovei în particular, depinde într-o măsură înaltă de remitenţe, cu 1,87 miliarde de dolari americani trimişi acasă în 2020, echivalentul a 15,7% din PIB. Astfel, Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Autoritățile încearcă de mai mult de un deceniu să atragă, în investiții, banii migranților moldoveni, dar fără succes. De exemplu, din anul 2010 de când a fost lansat programul PARE 1+1 moldovenii nu s-au înghesuit să-și investească bani în afaceri. Doar 1,72% din banii trimiși acasă (21,3 miliarde USD) din 2010 până în 2021 au fost investiți în businessuri.

Guvernul a extins, în ședința de astăzi, până la finele anului 2024 programul PARE 1+1. Pentru implementarea acestuia, Ministerul Economiei a prevăzut, pentru anii 2022-2024, mijloace financiare în sumă de 30 milioane lei anual.

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul întâi ale acestora, care investesc mijloace bănești obținute peste hotare în inițierea sau extinderea unei afaceri în Republica Moldova.

„Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local”, constată economiștii.

#Investiții #bani #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a constatat existența unei practici comerciale înșelătoare la o unitate de schimb valutar a BC „Victoriabank” SA, în urma unui control inopinat privind respectarea obligațiilor de informare corectă a consumatorilor.

Constatările au stat la baza unei Hotărâri din 11 noiembrie 2025, care a fost menținută de Consiliul de Administrație al CNPF în ședința din 30 decembrie 2025, după respingerea cererii prealabile depuse de bancă. Controlul a vizat modul de afișare a cursurilor de schimb valutar pe panourile de reclamă.

Potrivit CNPF, pentru valuta românească (RON), cursurile de cumpărare și vânzare erau afișate fără separarea clară a numărului întreg de zecimale, spre deosebire de celelalte valute, situație calificată drept omisiune înșelătoare, susceptibilă de a induce în eroare consumatorii.

Autoritatea subliniază că remedierea ulterioară a neconformității și lipsa unui impact major nu înlătură răspunderea pentru încălcarea legislației privind protecția consumatorilor, motiv pentru care măsurile dispuse au fost menținute.

În perioada 18–24 septembrie 2025, CNPF a efectuat controale inopinate la 48 de unități de schimb valutar din mai multe raioane și municipii ale țării, depistând abateri la șapte unități, inclusiv neconcordanțe între cursurile afișate și cele aplicate, precum și lipsa delimitării clare a zecimalelor.