Autoritățile se chinuie să atragă banii migranților în investiții, dar miliardele tot la achiziția de mâncare ajung

Banii trimişi din străinătate constituie o parte importantă a produsului intern brut (PIB) a majorităţii ţărilor slab dezvoltate printre care face parte şi Republica Moldova. Autoritățile se chinuie de ani buni să atragă banii migranților moldoveni în economia țării, dar succesele sunt mai mult pe hârtie.

Ţara în întregime, precum şi populaţia vulnerabilă a Moldovei în particular, depinde într-o măsură înaltă de remitenţe, cu 1,87 miliarde de dolari americani trimişi acasă în 2020, echivalentul a 15,7% din PIB. Astfel, Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Autoritățile încearcă de mai mult de un deceniu să atragă, în investiții, banii migranților moldoveni, dar fără succes. De exemplu, din anul 2010 de când a fost lansat programul PARE 1+1 moldovenii nu s-au înghesuit să-și investească bani în afaceri. Doar 1,72% din banii trimiși acasă (21,3 miliarde USD) din 2010 până în 2021 au fost investiți în businessuri.

Guvernul a extins, în ședința de astăzi, până la finele anului 2024 programul PARE 1+1. Pentru implementarea acestuia, Ministerul Economiei a prevăzut, pentru anii 2022-2024, mijloace financiare în sumă de 30 milioane lei anual.

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul întâi ale acestora, care investesc mijloace bănești obținute peste hotare în inițierea sau extinderea unei afaceri în Republica Moldova.

„Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local”, constată economiștii.

#Investiții #bani #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul aurului a atins luni un nou maxim istoric, depășind pragul de 3 110 dolari pe uncie, în timp ce argintul a urcat la cel mai înalt nivel din ultimii 13 ani, potrivit datelor publicate de Trading Economics. Evoluția este alimentată de creșterea interesului investitorilor pentru activele de refugiu, în contextul unei tensiuni sporite în comerțul global.

Tensiunile s-au amplificat după ce presa internațională a relatat că Donald Trump urmează să anunțe miercuri un plan de majorare a tarifelor vamale pentru produse provenite dintr-un număr extins de țări, ceea ce a accentuat volatilitatea pe piețele financiare.

Pe bursa Comex, contractele futures pentru livrarea în aprilie au crescut luni cu 1%, ajungând la 3 118 dolari pe uncie. De la începutul anului, aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 18%, marcând astfel cel mai mare avans trimestrial din 1986 încoace.

În paralel, prețul argintului a crescut cu 0,6%, atingând valoarea de 34,855 dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.

Potrivit estimărilor Goldman Sachs, prețul aurului ar putea ajunge până la 3 300 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului, în cazul în care tensiunile geopolitice și comerciale vor continua să se adâncească.