Avalanșă la importuri: Lintea adusă în Moldova surclasează exporturile cu 308%

Între 2020 și iunie 2024, din Republica Moldova au fost exportate 428 de tone de linte, în valoare totală de 9.502.203 lei. Exportul de linte a început să fie realizat de companiile moldovenești abia în acest an, iar în prima jumătate a anului 2024, au fost exportate 216 tone, adică jumătate din volumul exportat în întreaga perioadă analizată. În 2022, nu a fost înregistrat niciun export de linte.

„Trei țări au dominat exporturile de linte din Moldova, reprezentând peste 86% din volumul total, iar Olanda a fost principala destinație, cu 55% din exporturi. Aproximativ 90% (215 tone) din volumul exportat în prima jumătate a anului curent au fost livrate în Olanda. În această perioadă, doar 10 companii moldovenești au fost implicate în operațiuni de export de linte, dintre care PROGRAIN ORGANIC SRL a fost liderul, realizând 55% din totalul exporturilor”, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

Pe de altă parte, importul de linte în Moldova a fost constant și semnificativ mai mare decât exportul. În perioada analizată, Moldova a importat 1.744 de tone de linte, în valoare de 35.370.401 lei, cu un preț mediu de import de 43.405 lei pe tonă. Lintea a fost importată din 14 țări, cu Turcia, Ucraina și Kazahstan dominând piața, reprezentând împreună 88% din importuri.

În perioada analizată, 68 de companii străine au exportat linte în Moldova, cu 43 de companii moldovenești implicate în achizițiile externe. Zece dintre acestea au realizat 97% din importurile totale.

În concluzie, importurile de linte au depășit exporturile cu 1.317 tone, sau 308%. În termeni valorici, importurile au fost de 3,7 ori mai mari decât exporturile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.