Averea lui Putin nu apare pe nicio listă: Secretul președintelui rus de a ascunde 200 de miliarde de dolari

Putin este unul dintre cei mai bogați oameni din lume, însă averea lui nu apare pe nicio listă sau top al celor mai mari miliardari ai planetei întocmit de revistele de specialitate.
O investigație asupra banilor președintelui rus arată că secretul constă în faptul aceștia nu figurează pe numele lui, ci în conturile ascunse în Occident ale unor oligarhi ruși apropiați liderului de la Kremlin. Omul de afaceri american Bill Browder a declarat că Putin ar putea avea 200 de miliarde de dolari, însă urmele conturilor bancare ale banilor sunt greu de depistat.

Pentru Rusia – o țară cu o economie mai mică decât a Italiei, dar cu o rețea secretă de bani ascunsă în toată lumea – acest cerc interior este atât esențial pentru modul în care funcționează regimul, cât și cea mai mare slăbiciune a acestuia, potrivit unei analize din The Age.

Mulți dintre magnații numiți ca oligarhi pe „lista lui Navalnîi” au fost într-adevăr loviți de un potop de sancțiuni personale fără precedent din partea Occidentului. Conturile bancare au fost înghețate, iar proprietățile confiscate. Penthouse-urile din New York, vilele din Franța și proprietățile din „Londongrad (Londra)” sunt închise. De asemenea, superyacht-urile, cu excepția celor care se ascund în porturi mai puțin scrupuloase sau care „se întunecă” pentru a evita urmăritorii. Zeci de milioane de dolari au fost înghețați doar în Australia.

Doi miliardari ruși se luptă acum împotriva acestor sancțiuni în instanțele din Australia, susținând că nu au puterea de a-l influența pe Putin. Unul dintre ei – magnatul metalelor Oleg Deripaska, despre care se credea odată a fi cel mai bogat om al Rusiei – are o acțiune în sectorul minier al Australiei și va fi reprezentat de fostul procuror general al Australiei, Christian Porter.

Indexul miliardarului de la Bloomberg a fost o lectură atrăgătoare pentru magnații Rusiei în ultimul an. Cu o zi înainte de invazia Rusiei, cei 23 din fruntea listei aveau o avere netă combinată de 513,5 miliarde de dolari.
Un an mai târziu, au pierdut 67 de miliarde de dolari din averea lor colectivă. Roman Abramovici, fostul proprietar al clubului de fotbal Chelsea Londra, a fost unul dintre cei mai mari perdanți în 2022 – averea sa s-a redus cu peste jumătate la 7,6 miliarde de dolari. Deripaska se află acum la puțin sub 3 miliarde de dolari.

Conturile unui alt bărbat s-au micșorat și ele considerabil, deși nu va apărea pe nicio listă oficială: Vladimir Putin. Când Rusia a invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie 2022, numele președintelui rus a fost primul dintre cei sancționați, alături de conducerea înaltă a Kremlinului.

„Putin este cel mai bogat om din lume”, spune finanțatorul american și militant pentru drepturile omului Bill Browder. În 2017, el a estimat că Putin a acumulat active de până la 200 de miliarde de dolari în cele două decenii la putere. „Dar el nu păstrează niciun ban pe numele său”. Fondurile sunt răspândite printr-o rețea secretă de companii-fantomă și administratori, după cum au relevat investigații precum Panama Papers. „Alți oameni care acționează ca mandatari pentru el”, explică Browder.

Putin însuși listează doar un apartament minuscul de 77 de metri pătrați și un salariu anual modest de 140.000 de dolari, în timp ce un alt prieten apropiat de-al său, violoncelistul Serghei Roldugin, s-a descoperit că are zeci de milioane de dolari ascunși în bănci din Elveția.

„Dacă vezi un oligarh cu avere în valoare de 20 de miliarde, sunt șanse ca 10 miliarde din acestea să îi aparțină lui Putin”, spune Browder.

Peste o mie de oligarhi ruși au fost sancționați la nivel global, loviți de interdicții de călătorie și blocări de bunuri și conturi bancare. Începând cu 9 martie 2022 și până azi, 58 de miliarde de dolari au fost înghețate de grupul comun de lucru occidental în privința bogaților ruși REPO (Elite rusești, proxy și oligarhi), din care face parte și Australia.

O modalitate de a găsi banii ascunși în conturi bancare offshore, potrivit cercetătorilor de la Dartmouth, este prin a-i viza pe cei care ajută la ascunderea acestora – un grup secret de avocați, contabili și administratori de fonduri de avere din întreaga lume. Browder spune că legile ar trebui să-i oblige pe cei care sfătuiesc persoanele sancționate să dezvăluie modul în care ascund averea clientului lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avere #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezerva Federală (Fed) a anunțat, miercuri, menținerea nivelului dobânzii de referinţă, în contextul în care „inflația rămâne ridicată”, iar perspectivele economice sunt „incerte”. Politica monetară va fi relaxată când inflația se va stabiliza în jurul țintei de 2,0% – a precizat instituția bancară centrală din Statele Unite.

Fed a anunțat miercuri seară că dobânzile de referinţă rămân în intervalul 5,25%-5,50%.

Rezerva Federală: „Indicatorii recenți sugerează că activitățile economice au continuat să se extindă într-un ritm solid. Ritmul de creare a locurilor de muncă a rămas puternic, iar rata șomajului este scăzută. Inflația a mai scăzut în ultimul an, dar rămâne ridicată. În ultimele luni, nu au mai existat progrese spre obiectivul unei inflații de 2,0%. Comitetul încearcă să obțină un grad ocupaţional maxim şi o rată a inflaţiei de 2% pe termen mai lung. (…) Perspectivele economice sunt incerte, iar Comitetul rămâne foarte atent la riscurile inflaționiste.”

Comitetul de politică monetară (FOMC) a declarat că „în ultimele luni, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în vederea atingerii obiectivului Comitetului de inflație de 2%”.

Rezerva Federală: „Pentru atingerea acestor obiective, Comitetul a decis menținerea dobânzii fondurilor federale în intervalul 5,25%-5,50%. În analizarea ajustărilor dobânzilor fondurilor federale, Comitetul va evalua atent datele care vor veni, dinamica perspectivelor și echilibrul riscurilor. Comitetul nu va considera că va fi oportună reducerea dobânzii de referință până când nu va avea încredere că inflația se îndreaptă constant spre ținta de 2%.”