Nivelul de trai se prăbușește în SUA: Tot mai mulți americani își cumpără alimentele în rate

Inflația istorică a lăsat urme adânci

Consumatorii americani folosesc din ce în ce mai mult astfel de împrumuturi în rate pentru a plăti articole de zi cu zi, cum ar fi alimentele, scoțând în evidență starea lor financiară precară, cauzată de cea mai exacerbată inflație din ultimele patru decenii în SUA, scrie Bloomberg.

Trebuie arătat că prețurile la alimente au crescut cu 8,4% doar în cursul anului 2023, în perioada ianuarie – martie, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA.

Aproape jumătate dintre americani folosesc aplicații mobile pentru cumpărarea de bunuri de consum în rate, dar proporția celor care se împrumută pentru a cumpăra alimente a crescut considerabil.

Astfel, aproximativ 1 din 5 americani ce au folosit aplicațiile pentru plata în rate se bazează pe astfel de soluții pentru a cumpăra produse alimentare, potrivit unui sondaj recent, arată sursa citată.

În primele două luni ale anului 2023, ponderea comenzilor online de produse alimentare, efectuate folosind aplicațiile de împrumut, a crescut cu 40% față de aceeași perioadă din 2022, potrivit marketwatch.com.

Împrumuturi ușor de accesat

Afacerea aplicațiilor de tipul BNPL (buy now, pay later – cumperi acum, plătești mai târziu) a crescut în timpul pandemiei – cinci dintre principalii creditori din SUA au acordat împrumuturi în valoare de 24,2 miliarde de dolari în 2021, în creștere de la 2 miliarde de dolari în 2019, potrivit Biroului pentru Protecția Financiară a Consumatorului (CFPB).

Modelul permite de obicei cumpărătorilor să distribuie plățile în mod egal, fără a acumula dobândă, ceea ce îl face o alternativă atractivă la cardurile de credit, cu rate ale dobânzilor din SUA la cel mai înalt nivel din 2007.

Consumatorii pot deschide conturi rapid – adesea în timp ce fac check-out într-un magazin sau online – și deseori li se cere doar să treacă printr-o verificare a creditului care nu le afectează scorul de credit.

Costuri ascunse

O achiziție de 400 de dolari poate deveni însă un ”bulgăre de zăpadă” dacă cel care o face nu bugetează corect plățile viitoare.

Riscurile asociate serviciilor BNPL sunt de obicei mai puțin reglementate decât în cazul cardurilor de credit și vin cu costuri mai puțin transparente.

La fel ca și cardurile de credit, serviciile BNPL percep adesea dobânzi extrem de mari dacă cei care se împrumută nu își rambursează creditul la timp.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.