Averea șefului interimar de la CFM! Salariu de 40 de mii de lei și casă de peste un milion de lei

Agenția Proprietății Publice anunța în data de 12 februarie că Serghei Tomșa va asigura interimatul la Calea Ferată a Moldovei. Funcția a devenit vacanta în urma demisie lui Oleg Tofilat la sfârșitul lunii ianuarie.

Potrivit declarației de avare, Serghei Tomșa a avut un salariu de 476,6 mii de lei sau 39,7 mii de lei lunar în anul 2022 din funcșia de vicedirector al CFM. El mai deține o casă de locuit de 1,1 milioane de lei cu o suprafață de 221 metri pătrați, dar și 50% dintr-un teren de 0,054 ari cu o valoare de 169 mii de lei.

Serghei Tomșa a mai asigurat interimatul la CFM în perioada anilor 2011 – 2013.

Oleg Tofilat, directorul CFM și-a înaintat cererea de demisie, în datata de 29 ianuarie.

Într-o postare pe Facebook, Tofilat a evidențiat trei principale motive care l-au determinat să-și prezinte demisia. În primul rând, el a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la continuitatea activităților CFM, subliniind necesitatea de lichiditate și proficientă operațională. Directorul a subliniat că instrumentele corporative de care dispune nu sunt suficiente pentru a satisface aceste condiții, iar măsurile esențiale, cum ar fi capitalizarea și vânzarea activelor ne-operaționale, sunt în responsabilitatea factorilor de decizie politici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tomsa #declaratie #CFM #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.