Avertisment de la Banca Mondială: Războiul din Ucraina va provoca „cel mai mare șoc asupra prețurilor”

27 Apr. 2022, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Apr. 2022, 11:00 // Actual //  MD Bani

Războiul din Ucraina va provoca „cel mai mare șoc asupra prețurilor tuturor mărfurilor” din ultimii 50 de ani, a avertizat Banca Mondială, care a adăugat că preţurile la alimente şi energie ar putea rămâne la un nivel ridicat până la sfârşitul anului 2024.

Potrivit unei noi prognoze a Băncii Mondiale, prețurile tuturor mărfurilor vor fi afectate, conflictul va duce la creșteri uriașe ale prețurilor la bunuri, de la gaze naturale la grâu și bumbac.

Creșterea prețurilor „începe să aibă efecte economice și umanitare foarte mari”, a declarat Peter Nagle, coautor al raportului, pentru BBC. El a spus că „gospodăriile din întreaga lume simt criza costului vieții”.

„Suntem deosebit de îngrijorați în ceea ce-i privește pe cei mai săraci, deoarece cheltuiesc o parte tot mai mare din venit pe alimente și energie, așa că sunt deosebit de vulnerabili la această creștere a prețurilor”, a adăugat economistul principal de la Banca Mondială.

Prețurile energiei vor crește cu peste 50%, a estimat Banca Mondială. Cea mai mare creștere va fi la prețul gazelor naturale în Europa, adică mai mult decât dublu. Prețurile sunt prognozate să scadă anul viitor și în 2024, dar chiar și atunci vor rămâne cu 15% mai mari decât au fost anul trecut.

Potrivit Băncii Mondiale, de la minimele din aprilie 2020 până la maximele din martie anul acesta, s-a înregistrat „cea mai mare creștere din ultimele 23 de luni a prețurilor la energie de la creșterea prețului petrolului din 1973”. Se așteaptă ca prețurile petrolului să rămână ridicate până în 2024.

Totodată, indicele ONU al prețurilor la alimente arată deja că acestea sunt la cel mai înalt nivel din ultimii 60 de ani.

Se estimează că prețul grâului va crește cu 42,7% și va atinge noi recorduri. Alte creșteri marcante vor fi de 33,3% pentru orz, 20% pentru soia și 29,8% pentru uleiuri și 41,8% pentru pui. Aceste creșteri reflectă faptul că exporturile din Ucraina și Rusia au scăzut drastic.

Înainte de război, cele două țări reprezentau 28,9% din exporturile globale de grâu, conform JP Morgan, și 60% din rezervele globale de floarea soarelui – un punct cheie pentru multe alimente procesate – conform S&P Global.

Prețurile pentru alte materii prime, inclusiv îngrășăminte, metale și minerale, se preconizează, de asemenea, să crească. Costurile lemnului, ceaiului și orezului sunt printre puținele care se preconizează că vor scădea.

Bank of America a avertizat că exporturile de grâu sunt cel mai greu de acoperit și că transporturile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina au scăzut cu peste 80% din cauza conflictului, iar aceste exporturi pierdute, pe parcursul unui an, „echivalează cu aproximativ 10 zile de aprovizionare mondială cu alimente”.

„Preţurile produselor de bază ar urma să rămână cu mult peste media din ultimii cinci ani şi, în cazul unui război prelungit sau al unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, ar putea deveni şi mai ridicate şi mai volatile decât se preconizează în prezent”, a avertizat Banca Mondială.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!