Avertismentul unui general german: ”Putin ar putea deschide un nou front, inclusiv în Republica Moldova”

Generalul Eberhard Zorn, liderul forțelor armate germane (Bundeswehr), consideră că rezultatele contraofensivei lansate de armata ucraineană sunt insuficiente pentru a determina Rusia să se retragă de pe front, relatează AFP.

Generalul german a îndemnat la prudență.
În prezent, forțele ucrainene desfăşoară ”contraatacuri care permit recucerirea unor locuri sau anumitor părţi ale frontului, însă fără să facă Rusia să se retragă pe un front larg”, a declarat Eberhard Zorn pentru săptămânalul Focus.

El a subliniat însă că armata ucraineană ”acţionează în mod inteligent (…) şi desfăşoară operaţiuni în mod suveran şi foarte mobil.”

”Acum nici două săptămâni aş fi spus că întregul Donbas va fi pe mâna ruşilor în şase luni. Azi spun că nu vor reuşi”, a adăugat generalul.

Zorn a explicat și reticenţele Berlinului de a furniza armamentul greu solicitat de Kiev. Precizând că lista echipamentului livrat de Germania este ”considerabilă, atât în privinţa calităţii, cât şi cantităţii”, el a subliniat că țara sa nu trebuie să își golească stocurile de armament.

Generalul a mai spus că, împotriva lui Vladimir Putin, care înţelege doar limba ”puterii”, şi ”în vederea unei disuasiuni eficiente, avem nevoie de forţe” în Germania.

Asta cu atât mai mult cu cât liderul de la Kremlin ar putea, în opinia inspectorului Bundeswehrului, să deschidă un nou front.
”Kaliningradul, Marea Baltică, frontiera finlandeză, Georgia, Republica Moldova, sunt multe posibilităţi. Putin ar avea capacităţile” să deschidă un nou front, a avetizat el.
”Chiar dacă aproximativ 60% dintre Forţele sale terestre sunt angajate în războiul din Ucraina, mai ales Marina şi Forţele aeriene ruseşti dispun încă de capacităţi neangajate în război”, a adăugat generalul, potrivit G4Media.

#front #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.