Avocații americani l-au trimis la plimbare pe Șor! Renunță să-l mai apare în instanțele de judecată

23 Nov. 2022, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Nov. 2022, 17:24 // Actual //  bani.md

Compania de avocatură americană Dechert anunță că renunță să-l mai apare în instanțele de judecată pe fugarul Ilan Șor urmare a sancțiunilor care i-au fost aplicate de autoritățile americane.

„Dechert este o companie de avocatură americană cu propriul set de probleme de reputație și juridică de ambele părți ale Atlanticului. În primul rând, au avut nevoie de câteva zile înainte ca sancțiunile să intre în vigoare și după o recomandare oficială din partea legislatorilor americani în cadrul influentei Comisiei pentru Afaceri Externe din iulie, ca SUA să-l sancționeze alături de alți doi oligarhi moldoveni răuvoitori, dintre care unul, Vladimir Plahotniuc, este de asemenea, suspectat că a beneficiat de infracțiuni financiare devastatoare și de corupție în Moldova și se ascunde în străinătate. Plahotniuc a fost sancționat de SUA alături de Șor”, se arată în mesajul companiei citat de reporter.london.

Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite ale Americii a impus sancțiuni împotriva fostului președinte al PDM, Vladimir Plahotniuc, și al liderului Partidului „Șor”, Ilan Șor.

Includerea în listă a persoanelor sancționate înseamnă că orice active din proprietatea lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, care se află în SUA, sunt blocate și trebuie raportate către Biroul de control ale activelor străine al Trezoreriei americane. Statele Unite ale Americii demonstrează încă o dată că vă sunt alături în combaterea corupției

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.