Bălțiul inovează! Un nou centru din domeniul TIC va dezvolta economia regiunii de nord a țării

Potențialul enorm pentru avansarea inovării și digitalizării regiunii de nord a țării începe a fi valorificat! La Bălți va fi lansat în curând cel mai mare centru regional de inovații și transformări tehnologice Nortek, care reprezintă startul pentru dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii, prin transformare tehnologică a domeniilor conexe, cu soluții și instrumente bazate pe tehnologii avansate.

Transformarea inovativă a mun. Bălți a fost subiectul cheie al Forumului „Bălți for Digital Transformation”, care a fost organizat în premieră de către Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI), cu susținerea partenerilor externi de dezvoltare USAID și Suedia, în cadrul Proiectului Tehnologiile Viitorului, dar și grație eforturilor Primăriei municipiului Bălți.

Ion Bodrug, președinte ACETI: „Misiunea noastră este de a consolida ecosistemul IT din regiunea de nord a țării, prin avansarea în digitalizarea IMM-urilor tradiționale din agricultură, industria beauty, producție, legând afacerile IT de întreprinderile mici și mijlocii regionale pentru adoptarea de soluții tehnologice. ACETI va contribui la accelerarea adoptării și îmbunătățirii competențelor digitale necesare și va facilita accesul la fonduri și resurse pentru transformarea digitală a IMM-urilor.”

Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului: „Ne bucurăm să venim în sprijinul R. Moldova pentru a avansa transformarea digitală regională. Sper că în toamnă vom veni la marea lansare a centrului de inovații și transfer tehnologic Nortek din zona de nord a țării, pentru că digitalizarea și IT-ul vin în susținerea capitalului uman. Avem nevoie de ingineri, avem nevoie de specialiști IT și ne bucurăm să fim parteneri strategici pentru a lansa cel mai mare centru regional de inovații digitale pentru studenți și viitori specialiști. Credem că există un potențial IT și mai mare în nordul țării care trebuie valorificat la maxim.”

Eforturile de a adopta noi direcții de dezvoltare care să asigure modernizarea proceselor din instituțiile din nordul țării sunt axate pe doi piloni: susținerea educației prin inovație și sprijinul mediului privat prin oferirea de capital uman calificat care să facă față provocărilor de pe piața muncii. Procesul de transformare digitală a entităților private și publice din regiunea de nord este susținut și de autoritățile naționale.

Iurie Țurcanu, Viceprim-ministru pentru Digitalizare: „Sunt aici împreună cu câțiva colegi care fac parte din echipa de digitalizare a guvernării, printre care reprezentanți care sunt vârful de lance în implementarea inovațiilor digitale pe care ne-am dori să le vedem nu doar în capitală, dar și în nordul și sudul țării. împreună putem să creăm acea forță, acea sinergie de care avem nevoie pentru a privi în aceeași direcție, pentru a împărtăși aceleași valori, pentru a prinde același ritm, ca să venim cu oferta digitală atât de necesară țării noastre. Transformarea digitală țintește în viitor, în ziua de mâine și în ceea ce noi așteptăm ca țară: modernizare, tehnologie, competitivitate. Ne dorim să modernizăm administrația, ne dorim servicii publice foarte bune, infrastructuri foarte bune și tehnologii care să ne servească pe noi ca cetățeni.”

Procesul de transformare digitală a municipiului va fi dezvoltat în cadrul a două direcții: Digital Innovation Hub of Moldova și a Conceptului de Smart City. În cadrul Forumului „Bălți for Digital Transformation” a fost lansat dialogul public privind dezvoltarea acestui concept și au fost punctate acțiunile care urmează a fi desfășurate în perioada următoare.

Nicolae Grigorișin, primarul municipiului Bălți: „Municipiul Bălți este nu doar al doilea cel mai mare oraș din țară, dar și un oraș strategic de dezvoltare economică prin tehnologie. Tendințele globale și regionale ne-au pus în situația de a trece spre altă etapă de dezvoltare sectorială, prin implementarea în diferite domenii de activitate a tehnologiilor informaționale. În aceste condiții, una dintre prioritățile autorităților locale este dezvoltarea sectorului IT și a ecosistemului regional, iar scopul nostru este să transformăm orașul Bălți într-o regiune inovativă și de încredere pentru cetățeni, prin oferirea de servicii digitalizate.”

Pentru a optimiza activitățile și pentru a spori eficiența în interacțiunea dintre autoritățile locale și beneficiarii de servicii publice prestate la nivel local, Agenția de Guvernare Electronică a lansat mobiSign și Conceptul SIA e-APL, care va putea fi implementat inclusiv în regiunea de nord a țării. Acest instrument digital va ridica performanța guvernării la nivel local și calitatea serviciilor publice de care va beneficia cetățeanul, dar și antreprenorii locali.

Forumul a reunit peste 200 de participanți din municipiul Bălți, alte regiuni ale Republicii Moldova, dar și de peste hotare. Printre invitați au fost reprezentanții administrației publice centrale și locale, companiile IT membre ACETI, dar și instituțiile de învățământ din municipiu și regiunea de nord.

#inovatie #balti #TIC #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.