Bălțiul inovează! Un nou centru din domeniul TIC va dezvolta economia regiunii de nord a țării

Potențialul enorm pentru avansarea inovării și digitalizării regiunii de nord a țării începe a fi valorificat! La Bălți va fi lansat în curând cel mai mare centru regional de inovații și transformări tehnologice Nortek, care reprezintă startul pentru dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii, prin transformare tehnologică a domeniilor conexe, cu soluții și instrumente bazate pe tehnologii avansate.

Transformarea inovativă a mun. Bălți a fost subiectul cheie al Forumului „Bălți for Digital Transformation”, care a fost organizat în premieră de către Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI), cu susținerea partenerilor externi de dezvoltare USAID și Suedia, în cadrul Proiectului Tehnologiile Viitorului, dar și grație eforturilor Primăriei municipiului Bălți.

Ion Bodrug, președinte ACETI: „Misiunea noastră este de a consolida ecosistemul IT din regiunea de nord a țării, prin avansarea în digitalizarea IMM-urilor tradiționale din agricultură, industria beauty, producție, legând afacerile IT de întreprinderile mici și mijlocii regionale pentru adoptarea de soluții tehnologice. ACETI va contribui la accelerarea adoptării și îmbunătățirii competențelor digitale necesare și va facilita accesul la fonduri și resurse pentru transformarea digitală a IMM-urilor.”

Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului: „Ne bucurăm să venim în sprijinul R. Moldova pentru a avansa transformarea digitală regională. Sper că în toamnă vom veni la marea lansare a centrului de inovații și transfer tehnologic Nortek din zona de nord a țării, pentru că digitalizarea și IT-ul vin în susținerea capitalului uman. Avem nevoie de ingineri, avem nevoie de specialiști IT și ne bucurăm să fim parteneri strategici pentru a lansa cel mai mare centru regional de inovații digitale pentru studenți și viitori specialiști. Credem că există un potențial IT și mai mare în nordul țării care trebuie valorificat la maxim.”

Eforturile de a adopta noi direcții de dezvoltare care să asigure modernizarea proceselor din instituțiile din nordul țării sunt axate pe doi piloni: susținerea educației prin inovație și sprijinul mediului privat prin oferirea de capital uman calificat care să facă față provocărilor de pe piața muncii. Procesul de transformare digitală a entităților private și publice din regiunea de nord este susținut și de autoritățile naționale.

Iurie Țurcanu, Viceprim-ministru pentru Digitalizare: „Sunt aici împreună cu câțiva colegi care fac parte din echipa de digitalizare a guvernării, printre care reprezentanți care sunt vârful de lance în implementarea inovațiilor digitale pe care ne-am dori să le vedem nu doar în capitală, dar și în nordul și sudul țării. împreună putem să creăm acea forță, acea sinergie de care avem nevoie pentru a privi în aceeași direcție, pentru a împărtăși aceleași valori, pentru a prinde același ritm, ca să venim cu oferta digitală atât de necesară țării noastre. Transformarea digitală țintește în viitor, în ziua de mâine și în ceea ce noi așteptăm ca țară: modernizare, tehnologie, competitivitate. Ne dorim să modernizăm administrația, ne dorim servicii publice foarte bune, infrastructuri foarte bune și tehnologii care să ne servească pe noi ca cetățeni.”

Procesul de transformare digitală a municipiului va fi dezvoltat în cadrul a două direcții: Digital Innovation Hub of Moldova și a Conceptului de Smart City. În cadrul Forumului „Bălți for Digital Transformation” a fost lansat dialogul public privind dezvoltarea acestui concept și au fost punctate acțiunile care urmează a fi desfășurate în perioada următoare.

Nicolae Grigorișin, primarul municipiului Bălți: „Municipiul Bălți este nu doar al doilea cel mai mare oraș din țară, dar și un oraș strategic de dezvoltare economică prin tehnologie. Tendințele globale și regionale ne-au pus în situația de a trece spre altă etapă de dezvoltare sectorială, prin implementarea în diferite domenii de activitate a tehnologiilor informaționale. În aceste condiții, una dintre prioritățile autorităților locale este dezvoltarea sectorului IT și a ecosistemului regional, iar scopul nostru este să transformăm orașul Bălți într-o regiune inovativă și de încredere pentru cetățeni, prin oferirea de servicii digitalizate.”

Pentru a optimiza activitățile și pentru a spori eficiența în interacțiunea dintre autoritățile locale și beneficiarii de servicii publice prestate la nivel local, Agenția de Guvernare Electronică a lansat mobiSign și Conceptul SIA e-APL, care va putea fi implementat inclusiv în regiunea de nord a țării. Acest instrument digital va ridica performanța guvernării la nivel local și calitatea serviciilor publice de care va beneficia cetățeanul, dar și antreprenorii locali.

Forumul a reunit peste 200 de participanți din municipiul Bălți, alte regiuni ale Republicii Moldova, dar și de peste hotare. Printre invitați au fost reprezentanții administrației publice centrale și locale, companiile IT membre ACETI, dar și instituțiile de învățământ din municipiu și regiunea de nord.

#inovatie #balti #TIC #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.