Banca Mondială este deschisă să ofere, în continuare, asistență pentru Republica Moldova

Președinta țării Maia Sandu, a avut astăzi, 20 august 2021, o întrevedere cu noua directoare de țară a Băncii Mondiale, Inguna Dobraja. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre colaborarea țării noastre cu Banca Mondială, precum și domeniile care necesită suportul instituției.

Am abordat cele mai importante subiecte ce țin de cooperarea țării noastre cu Banca Mondială, accentuând că noua guvernare de la Chișinău are un program orientat să transforme calitativ Republica Moldova, iar partenerii de dezvoltare sunt invitați să ne susțină în acest sens. Printre domeniile de interes reciproc, unde mizăm pe sprijinul Băncii Mondiale, am menționat agricultura, energetica, mediul, dar și sistemul de protecție socială, sănătatea și digitalizarea, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Astfel, potrivit supuselor președintei, Banca Mondială este gata să ofere în continuare sprijin țării noastre. De asemenea, Maia Sandu și Inguna Dobraja au discutat și despre posibilitățile unei colaborări mai eficiente.

Banca Mondială este deschisă să ofere, în continuare, asistență pentru Republica Moldova, un nou cadru de parteneriat urmând să fie elaborat în timpul apropiat. Pentru a face cooperarea mai eficientă, am agreat că este nevoie de consolidarea capacităților de implementare a proiectelor în derulare și a celor noi. Aceasta ne va permite să asigurăm realizarea tuturor lucrărilor în termenele stabilite. La fel, am convenit să impulsionam activitățile ce vizează proiectele de infrastructură, care sunt cele mai așteptate de cetățeni.

#institutie #asistenta #banca Mondială #colaborare #Republica Moldova #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.