Alaiba frânează dezvoltarea tehnologiilor de plăți electronice. Bancherii explică riscurile inițiativei deputatului

Deputatul PAS Dumitru Alaiba care este și președintele Comisiei economie buget și finanațe intenționează să plafoneze comisioanele la achitarea cu cardul pentru IMM-uri, în condițiile în care, potrivit lui, băncile percep comisioane mari la achitările contactless. Prezenți le ședința Comisei economiei buget și finanțe, reprezentanții băncilor din Moldova, cei din asociația IT – ATIC, precum și AmCham, “piața financiară va regresa, iar scopul declarat al autorului va fi contrar și se solicită o analiza independenta de specialiști internaționali înainte de a fi votata inițiativa legislativă. Mai mult ca atât, reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei a menționat ca a fost emis aviz negativ la aceasta inițiativa legislativă, deoarece proiectul in sine este unul vicios, in sens ca aceasta inițiativa in formula prezentată nu va putea fi implementată de operatorii bancari”

Potrivit lui Radu Pascaru de la departamentul de carduri OTP Bank a declarat că reducerea comisionului de la 1,5% la 0,5% va aduce pierderi de circa 200 mil. de lei băncilor din Republica Moldova.

„În aceste condiții ne punem întrebarea dacă merită să mai investim în tehnologii, în condițiile în care avem un exod de specialiști. Totodată, echipamentele costă scump, la fel și licențele. Haideți să eșalonăm în timp. Scăderea să o facem treptat. Trebuie să ne ponderăm costurile, dar în același timp să fie toți fericiți. Dacă ar fi 4-5 ani, ar fi bine. Există și subiectul cu tranzacțiile internaționale, care sunt dureroase. Plătim 1,5% pentru cardurile în străinătate care fac tranzacții în țară, pierdem 0,2% cu cardurile domestice în străinătate”, a punctat Pascaru.

Aliona Stratan, prim-vicepreședinte maib a propus în cadrul ședinței să fie selectat un expert neutru să facă o analiză de impact a legii, în condițiile în care actualul proiect nu are analiza de impact și va bulversa piața bancară. „Noi putem oferi suport în a face analiza înainte de a vota legea.

Președintele Asociației Băncilor, Nicolae Dorin susține că această lege, cu plafonarea comisioanelor, nu trebuie modificată, în condițiile în care este o lege organică. „S-a greșit legea care se vrea a fi schimbată”.

Victor Șușu, directorul departamentului de plăți de la BNM este de acord că mărimea comisioanelor este mare, dar acest subiect trebuie discutat cu atenție. BNM a emis aviz negativ la proiectul de lege.

Viorel Cibotaru de la Moldindconbank afirmă că: „doar în URSS a erau reglementari cu plafonări. Domeniul bancar este concurențial și nu necesită plafonări prin lege. Sunt și alte costuri pe care le suportă băncile. De exemplu, cât costă să operezi cu numerarul. Or, asemenea evaluări nu au fost făcute”.

Reprezentanții Visa și Mastercard au spus că un asemenea precedent, cu plafonarea la plata cu cardul, a existat în Ungaria și a avut efect invers. În rezultat s-a renunțat. „Este necesar ca deputații PAS să promoveze directiva UE cu perioada de transpunere de pana la 3 ani și nu proiecte amatoricești”.

”Și noi la Parlament, și sistemul bancar, și companiile avem aceleași scopuri – de a dezvolta plățile cu cardul, de a transparentiza tranzacțiile, de a reduce costurile suportate de antreprenori și de a susține businessul mic și mijlociu. Acum, principalul impediment în adaptarea naturală a plăților cu cardul este anume acest comision, extrem de dureros, care dezavantajează antreprenorii mici și mijlocii și îi descurajează să promoveze plățile contactless”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba.

Parlamentarul a exprimat interesul pentru un proces extins de consultări pe marginea acestui subiect, cu participarea tuturor actorilor interesați, care să se soldeze cu o decizie cât mai echilibrată și corectă. ”Există conștientizarea problemei, este un început bun, acum să încercăm să depunem eforturi ca să găsim soluția optimă pentru toți”, a spus Dumitru Alaiba. De asemenea, deputatul a remarcat că proiectul de lege propus nu este o inițiativă izolată și că vor urma alte intervenții care să conducă la creșterea plăților fără numerar și la dezvoltarea pieței cardurilor de plată din Republica Moldova.

Comisioanele percepute de băncile din Moldova variază în funcție de card și constituie între 1,5% și 3,0% din suma tranzacției. Conform informației disponibile la băncile comerciale, comisioanele sunt diferite pentru cardurile emise de banca respectivă, pentru cardurile emise de alte bănci locale și pentru cardurile puse în circulație de bănci străine. Astfel, tranzacția efectuată cu un card emis de banca care deservește POS terminalul va suporta un comision mai mic, între 1,5-2,0 în funcție de bancă, în timp ce plățile întreprinse cu un card emis în străinătate va fi taxat cel mai mult, între 2,5-3,0%. Pentru cardurile emise de altă bancă locală, decât cea care deservește POS terminalul, comisionul variază între 1,8-2,5%. Pe lângă comisioanele aplicate la sumele tranzacționate, băncile mai pot percepe și taxe unice pentru deservirea echipamentului.

Ultimele datele ale BNM relevă că la sfârșitul anului 2021 plățile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova au constituit 9,3 miliarde de lei, în timp ce retragerile de bancomate au constituit 18,8 miliarde de lei.

AmCham și-a exprimat poziția complexă printr-un demers.

45 AmCham Capping Merchant … by Realitatea.md

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comisionae #plati #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.