Alaiba frânează dezvoltarea tehnologiilor de plăți electronice. Bancherii explică riscurile inițiativei deputatului

19 Iul. 2022, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2022, 12:38 // Actual //  bani.md

Deputatul PAS Dumitru Alaiba care este și președintele Comisiei economie buget și finanațe intenționează să plafoneze comisioanele la achitarea cu cardul pentru IMM-uri, în condițiile în care, potrivit lui, băncile percep comisioane mari la achitările contactless. Prezenți le ședința Comisei economiei buget și finanțe, reprezentanții băncilor din Moldova, cei din asociația IT – ATIC, precum și AmCham, “piața financiară va regresa, iar scopul declarat al autorului va fi contrar și se solicită o analiza independenta de specialiști internaționali înainte de a fi votata inițiativa legislativă. Mai mult ca atât, reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei a menționat ca a fost emis aviz negativ la aceasta inițiativa legislativă, deoarece proiectul in sine este unul vicios, in sens ca aceasta inițiativa in formula prezentată nu va putea fi implementată de operatorii bancari”

Potrivit lui Radu Pascaru de la departamentul de carduri OTP Bank a declarat că reducerea comisionului de la 1,5% la 0,5% va aduce pierderi de circa 200 mil. de lei băncilor din Republica Moldova.

„În aceste condiții ne punem întrebarea dacă merită să mai investim în tehnologii, în condițiile în care avem un exod de specialiști. Totodată, echipamentele costă scump, la fel și licențele. Haideți să eșalonăm în timp. Scăderea să o facem treptat. Trebuie să ne ponderăm costurile, dar în același timp să fie toți fericiți. Dacă ar fi 4-5 ani, ar fi bine. Există și subiectul cu tranzacțiile internaționale, care sunt dureroase. Plătim 1,5% pentru cardurile în străinătate care fac tranzacții în țară, pierdem 0,2% cu cardurile domestice în străinătate”, a punctat Pascaru.

Aliona Stratan, prim-vicepreședinte maib a propus în cadrul ședinței să fie selectat un expert neutru să facă o analiză de impact a legii, în condițiile în care actualul proiect nu are analiza de impact și va bulversa piața bancară. „Noi putem oferi suport în a face analiza înainte de a vota legea.

Președintele Asociației Băncilor, Nicolae Dorin susține că această lege, cu plafonarea comisioanelor, nu trebuie modificată, în condițiile în care este o lege organică. „S-a greșit legea care se vrea a fi schimbată”.

Victor Șușu, directorul departamentului de plăți de la BNM este de acord că mărimea comisioanelor este mare, dar acest subiect trebuie discutat cu atenție. BNM a emis aviz negativ la proiectul de lege.

Viorel Cibotaru de la Moldindconbank afirmă că: „doar în URSS a erau reglementari cu plafonări. Domeniul bancar este concurențial și nu necesită plafonări prin lege. Sunt și alte costuri pe care le suportă băncile. De exemplu, cât costă să operezi cu numerarul. Or, asemenea evaluări nu au fost făcute”.

Reprezentanții Visa și Mastercard au spus că un asemenea precedent, cu plafonarea la plata cu cardul, a existat în Ungaria și a avut efect invers. În rezultat s-a renunțat. „Este necesar ca deputații PAS să promoveze directiva UE cu perioada de transpunere de pana la 3 ani și nu proiecte amatoricești”.

”Și noi la Parlament, și sistemul bancar, și companiile avem aceleași scopuri – de a dezvolta plățile cu cardul, de a transparentiza tranzacțiile, de a reduce costurile suportate de antreprenori și de a susține businessul mic și mijlociu. Acum, principalul impediment în adaptarea naturală a plăților cu cardul este anume acest comision, extrem de dureros, care dezavantajează antreprenorii mici și mijlocii și îi descurajează să promoveze plățile contactless”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba.

Parlamentarul a exprimat interesul pentru un proces extins de consultări pe marginea acestui subiect, cu participarea tuturor actorilor interesați, care să se soldeze cu o decizie cât mai echilibrată și corectă. ”Există conștientizarea problemei, este un început bun, acum să încercăm să depunem eforturi ca să găsim soluția optimă pentru toți”, a spus Dumitru Alaiba.  De asemenea, deputatul a remarcat că proiectul de lege propus nu este o inițiativă izolată și că vor urma alte intervenții care să conducă la creșterea plăților fără numerar și la dezvoltarea pieței cardurilor de plată din Republica Moldova.

Comisioanele percepute de băncile din Moldova variază în funcție de card și constituie între 1,5% și 3,0% din suma tranzacției. Conform informației disponibile la băncile comerciale, comisioanele sunt diferite pentru cardurile emise de banca respectivă, pentru cardurile emise de alte bănci locale și pentru cardurile puse în circulație de bănci străine. Astfel, tranzacția efectuată cu un card emis de banca care deservește POS terminalul va suporta un comision mai mic, între 1,5-2,0 în funcție de bancă, în timp ce plățile întreprinse cu un card emis în străinătate va fi taxat cel mai mult, între 2,5-3,0%. Pentru cardurile emise de altă bancă locală, decât cea care deservește POS terminalul, comisionul variază între 1,8-2,5%. Pe lângă comisioanele aplicate la sumele tranzacționate, băncile mai pot percepe și taxe unice pentru deservirea echipamentului.

Ultimele datele ale BNM relevă că la sfârșitul anului 2021 plățile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova au constituit 9,3 miliarde de lei, în timp ce retragerile de bancomate au constituit 18,8 miliarde de lei.

AmCham și-a exprimat poziția complexă printr-un demers.

45 AmCham Capping Merchant … by Realitatea.md

 Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

16 Mai 2025, 16:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Mai 2025, 16:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO