Bancherii râd în timp ce oamenii se sufocă cu ratele! Profit de peste 1,3 miliarde lei în luna aprilie

Profitul net al sectorului bancar din Republica Moldova a atins în luna aprilie 2025 nivelul de 1,35 miliarde de lei, în creștere cu 204 milioane de lei (+17,8%) față de aceeași perioadă a anului trecut, când se înregistra un profit de 1,147 miliarde de lei, potrivit datelor oficiale publicate de Banca Națională a Moldovei.

Această evoluție pozitivă vine în contextul majorării veniturilor din dobânzi și al reducerii ușoare a cheltuielilor operaționale la nivelul sectorului.

Topul băncilor comerciale după profitul net pentru aprilie 2025 este condus de:

BC Moldova Agroindbank (MAIB): 524,4 milioane lei (în creștere față de 454 milioane lei în aprilie 2024)
BC Moldindconbank: 454 milioane lei (vs. 276 milioane lei în 2024)
Victoriabank: 132,7 milioane lei (vs. 106,9 milioane lei)
OTP Bank: 157,2 milioane lei (în ușoară scădere de la 196 milioane lei)
Eximbank: 29,2 milioane lei (în creștere față de 17,6 milioane lei)

Totodată, Comertbank și EuroCreditBank au rămas în continuare la coada clasamentului, cu profituri sub 3 milioane lei fiecare, însă relativ stabile.

Veniturile din dobânzi au crescut de la 3,01 miliarde lei în aprilie 2024 la 3,32 miliarde lei în aprilie 2025 (+10,3%). Veniturile nete din comisioane s-au majorat cu aproape 40 milioane lei, de la 509 milioane lei în 2024 la ca. 552 milioane lei în 2025. Diferențele favorabile de curs valutar au generat câștiguri de 644 milioane lei, în ușoară creștere față de 629 milioane lei în 2024

Costurile administrative totale au crescut de la 1,31 miliarde lei în aprilie 2024 la 1,5 miliarde lei în 2025 (+14,2%), ceea ce arată presiuni pe costurile de personal și digitalizare. Cu toate acestea, profitabilitatea s-a menținut solidă datorită veniturilor consistente din operațiuni bancare de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.