Bancherii se plâng de criză, dar fac profit de milioane. Patru bănci au adunat 85% din totalul încasărilor

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit de 1,8 miliarde de lei în zece luni ale anului cu 35% mai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Toate cele 11 bănci din piață au avut profit. Cel mai interesant este că patru bănci au contabilizat 85% din totalul încasărilor sau 1,5 miliarde de lei. Este vorba de MAIB, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank.

Aproximativ 283,42 milioane lei profit net au fost adunat celelalte șapte bănci. Totodată, 10 din 11 bănci care au realizat profit pentru perioada menționată, volumele acestora au crescut în comparație cu aceeași perioadă din 2020, iar profitul unei bănci a scăzut.

Cel mai mare profit l-a avut MAIB – 578,3 milioane lei (în ianuarie-octombrie 2020 – 548,5 milioane lei), Moldindconbank – 521 , 85 milioane lei (349,99 milioane), Victoriabank – 264,59 milioane lei (220,52 milioane) și OTP Bank – 233,97 milioane lei (114,52 milioane). Acestea sunt urmate de: ProCreditBank – 77,27 milioane lei (în ianuarie-octombrie 2020 – 22,02 milioane lei), FinComBank – 66,46 milioane lei (45,75 milioane lei), Eximbank – 47,25 milioane lei (11,02 milioane lei), Energbank – 47,6 milioane lei (37,112 milioane lei), milioane lei), Comertbank – 16,37 milioane lei (12,66 milioane), EuroCreditBank – 15,18 milioane lei (12,06 milioane), BCR Chișinău – 13,78 milioane lei (21,1 milioane lei).

Bancherii moldoveni au declarat de nenumărate ori că Republica Moldova a fost grav afectată de criza pandemică, iar acest lucru ar putea reduce din volumul creditelor acordate. Băncile s-au concentrat pe creditarea persoanelor fizice în acordarea împrumuturilor de consum și imobiliare.

În ceea ce privește împrumuturile acordate businessului, în luna septembrie, pentru prima dată în istoria economiei naționale creditarea netă a businessului de către sectorul bancar a atins valori negative. Acest indicator a început să se înrăutățească după 2015, iar în 2021, chiar dacă ritmul de înrăutățire s-a redus considerabil, totuși în septembrie, pentru prima dată el a atins valori negative.

Creditarea netă este calculat în baza volumul total de credite contractate de către business de la sectorul bancar minus depozitele deținute de business în bănci.

Astfel în septembrie 2021 companiile din Moldova, pentru prima dată, dețin mai mulți bani în bănci sub formă de depozite decât credite luate. La moment volumul total de credite luate de către companiile din Moldova de la bănci se ridică la 32 miliarde lei, iar volumul depozitelor deținute de firme în bănci a ajuns la 32,1 miliarde lei.

#bănci #credite #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat emisiunea suplimentară de acțiuni ale SA „Basarabia-Nord”, în sumă de 124,5 milioane lei, reprezentând 6 226 538 de acțiuni ordinare nominative, emise din contul datoriilor creditoriale.

În urma operațiunii, capitalul social al societății va crește la 141 005 460 lei, divizat în 7 050 273 de acțiuni de clasa I, fiecare cu valoarea nominală de 20 lei. „Basarabia-Nord” face parte din grupul Filetti.

Totodată, compania „Produse de Familie” SRL, cunoscută sub brandul Filetti (producător de mezeluri), este afiliată lui Denis Cibizov, cel care controlează producătorul de băuturi tari Zernoff prin intermediul firmei Viteza Optim (78,2%). Datele financiare recente arată că „Produse de Familie” SRL a raportat în 2024 un profit de 12,6 milioane lei, față de 7,2 milioane lei în 2023, și o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei.

Numele lui Denis Cibizov a fost legat de mai multe scandaluri de-a lungul anilor. În 2009, fostul director al combinatului de carne Carmez, Anatol Câșlaru, acuza compania Optim-Comerț (parte a grupului Zernoff) că ar fi participat la un atac raider asupra întreprinderii. În acea perioadă, unul dintre membrii consiliului „Basarabia-Nord” și al conducerii Zernoff, Dmitri Țacenco, a condus Carmez, timp în care Câșlaru se afla în arest – despre care acesta susținea că fusese orchestrat de Zernoff, în plină guvernare comunistă.

Mai mult, un raport al CCCEC (actual CNA) din 2010 privind schemele de monopolizare a pieței cărnii menționa explicit „Basarabia-Nord” și „Bio Alliance” SRL. Potrivit unor concurenți din industrie, protejați politic în perioada 2001–2009, grupul Zernoff și-ar fi consolidat controlul asupra pieței mezelurilor și importurilor de carne, devenind unul dintre actorii dominanți ai sectorului.