Bancherii se plâng de criză, dar fac profit de milioane. Patru bănci au adunat 85% din totalul încasărilor

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit de 1,8 miliarde de lei în zece luni ale anului cu 35% mai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Toate cele 11 bănci din piață au avut profit. Cel mai interesant este că patru bănci au contabilizat 85% din totalul încasărilor sau 1,5 miliarde de lei. Este vorba de MAIB, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank.

Aproximativ 283,42 milioane lei profit net au fost adunat celelalte șapte bănci. Totodată, 10 din 11 bănci care au realizat profit pentru perioada menționată, volumele acestora au crescut în comparație cu aceeași perioadă din 2020, iar profitul unei bănci a scăzut.

Cel mai mare profit l-a avut MAIB – 578,3 milioane lei (în ianuarie-octombrie 2020 – 548,5 milioane lei), Moldindconbank – 521 , 85 milioane lei (349,99 milioane), Victoriabank – 264,59 milioane lei (220,52 milioane) și OTP Bank – 233,97 milioane lei (114,52 milioane). Acestea sunt urmate de: ProCreditBank – 77,27 milioane lei (în ianuarie-octombrie 2020 – 22,02 milioane lei), FinComBank – 66,46 milioane lei (45,75 milioane lei), Eximbank – 47,25 milioane lei (11,02 milioane lei), Energbank – 47,6 milioane lei (37,112 milioane lei), milioane lei), Comertbank – 16,37 milioane lei (12,66 milioane), EuroCreditBank – 15,18 milioane lei (12,06 milioane), BCR Chișinău – 13,78 milioane lei (21,1 milioane lei).

Bancherii moldoveni au declarat de nenumărate ori că Republica Moldova a fost grav afectată de criza pandemică, iar acest lucru ar putea reduce din volumul creditelor acordate. Băncile s-au concentrat pe creditarea persoanelor fizice în acordarea împrumuturilor de consum și imobiliare.

În ceea ce privește împrumuturile acordate businessului, în luna septembrie, pentru prima dată în istoria economiei naționale creditarea netă a businessului de către sectorul bancar a atins valori negative. Acest indicator a început să se înrăutățească după 2015, iar în 2021, chiar dacă ritmul de înrăutățire s-a redus considerabil, totuși în septembrie, pentru prima dată el a atins valori negative.

Creditarea netă este calculat în baza volumul total de credite contractate de către business de la sectorul bancar minus depozitele deținute de business în bănci.

Astfel în septembrie 2021 companiile din Moldova, pentru prima dată, dețin mai mulți bani în bănci sub formă de depozite decât credite luate. La moment volumul total de credite luate de către companiile din Moldova de la bănci se ridică la 32 miliarde lei, iar volumul depozitelor deținute de firme în bănci a ajuns la 32,1 miliarde lei.

#bănci #credite #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija,

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.