Bancherii se plâng de criză, dar fac profit de milioane. Patru bănci au adunat 85% din totalul încasărilor

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit de 1,8 miliarde de lei în zece luni ale anului cu 35% mai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Toate cele 11 bănci din piață au avut profit. Cel mai interesant este că patru bănci au contabilizat 85% din totalul încasărilor sau 1,5 miliarde de lei. Este vorba de MAIB, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank.

Aproximativ 283,42 milioane lei profit net au fost adunat celelalte șapte bănci. Totodată, 10 din 11 bănci care au realizat profit pentru perioada menționată, volumele acestora au crescut în comparație cu aceeași perioadă din 2020, iar profitul unei bănci a scăzut.

Cel mai mare profit l-a avut MAIB – 578,3 milioane lei (în ianuarie-octombrie 2020 – 548,5 milioane lei), Moldindconbank – 521 , 85 milioane lei (349,99 milioane), Victoriabank – 264,59 milioane lei (220,52 milioane) și OTP Bank – 233,97 milioane lei (114,52 milioane). Acestea sunt urmate de: ProCreditBank – 77,27 milioane lei (în ianuarie-octombrie 2020 – 22,02 milioane lei), FinComBank – 66,46 milioane lei (45,75 milioane lei), Eximbank – 47,25 milioane lei (11,02 milioane lei), Energbank – 47,6 milioane lei (37,112 milioane lei), milioane lei), Comertbank – 16,37 milioane lei (12,66 milioane), EuroCreditBank – 15,18 milioane lei (12,06 milioane), BCR Chișinău – 13,78 milioane lei (21,1 milioane lei).

Bancherii moldoveni au declarat de nenumărate ori că Republica Moldova a fost grav afectată de criza pandemică, iar acest lucru ar putea reduce din volumul creditelor acordate. Băncile s-au concentrat pe creditarea persoanelor fizice în acordarea împrumuturilor de consum și imobiliare.

În ceea ce privește împrumuturile acordate businessului, în luna septembrie, pentru prima dată în istoria economiei naționale creditarea netă a businessului de către sectorul bancar a atins valori negative. Acest indicator a început să se înrăutățească după 2015, iar în 2021, chiar dacă ritmul de înrăutățire s-a redus considerabil, totuși în septembrie, pentru prima dată el a atins valori negative.

Creditarea netă este calculat în baza volumul total de credite contractate de către business de la sectorul bancar minus depozitele deținute de business în bănci.

Astfel în septembrie 2021 companiile din Moldova, pentru prima dată, dețin mai mulți bani în bănci sub formă de depozite decât credite luate. La moment volumul total de credite luate de către companiile din Moldova de la bănci se ridică la 32 miliarde lei, iar volumul depozitelor deținute de firme în bănci a ajuns la 32,1 miliarde lei.

#bănci #credite #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dobânzile, comisioanele și penalitățile la creditele de consum vor fi limitate mai strict, iar noile produse financiare, inclusiv cele online, vor intra sub reguli clare. Sunt principalele schimbări prevăzute în proiectul de lege, elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), care vizează modernizarea cadrului legal în domeniu.

Autoritatea explică necesitatea reformei prin schimbările rapide din piață, subliniind că „necesitatea unei noi reglementări este determinată atât de obligațiile de armonizare cu acquis-ul Uniunii Europene, cât și de schimbările profunde produse pe piața creditării în ultimii ani”. Potrivit CNPF, „digitalizarea accelerată, extinderea ofertelor de credit în mediul online, diversificarea produselor financiare și apariția unor noi modele de distribuție au evidențiat limitele actualei Legi nr. 202/2013”.

Proiectul extinde cadrul de reglementare și asupra unor forme de creditare insuficient acoperite până acum, inclusiv creditele fără dobândă și produsele de tip „bunuri și servicii în rate”. În același timp, sunt clarificate situațiile în care anumite amânări de plată nu intră sub incidența legii, de exemplu atunci când „plățile sunt efectuate integral în cel mult 50 de zile, fără dobândă, fără alte costuri și fără intervenția unei instituții financiare”.

CNPF propune și înăsprirea regulilor privind publicitatea și informarea consumatorilor, precizând că „cerințele față de materialele publicitare și modalitățile de comunicare a informațiilor precontractuale vor fi mai riguroase”, iar consimțământul clientului „nu va putea fi dedus din tăcere, inactivitate sau din utilizarea unor casete bifate în prealabil”. Totodată, sunt consolidate regulile privind practicile de legare și serviciile auxiliare.

Un element central al proiectului este limitarea costurilor suportate de consumatori. Astfel, „comisioanele, taxele și costurile aferente creditului nu vor putea depăși 0,02% pentru fiecare zi de utilizare efectivă a creditului raportată la valoarea totală a creditului”. Dobânzile rămân plafonate la 50% pentru creditele în lei și vor fi limitate la 25% pentru cele în valută. În același timp, este menținută interdicția perceperii unor costuri în cazul refuzului de acordare a creditului, iar „totalul plăților datorate de consumator nu va putea depăși valoarea debursată conform contractului”.

În ceea ce privește restanțele, proiectul introduce plafoane clare pentru penalități, astfel încât acestea să nu ducă la creșterea disproporționată a datoriilor. „Penalitățile nu vor putea depăși 0,2% pentru fiecare zi de întârziere”, cu reduceri până la 0,05% în anumite situații și până la 0,02% după declararea scadenței anticipate sau rezilierea contractului.

Documentul aduce reguli noi și pentru actorii implicați în distribuția creditelor. Intermediarii vor avea obligații de înregistrare, transparență și conduită, iar serviciile de consiliere vor trebui oferite „în interesul consumatorului și independent de influența creditorului”. În paralel, sunt introduse servicii de consiliere pentru consumatorii aflați în dificultate financiară și un regim de evidență și supraveghere pentru creditorii non-financiari, astfel încât „toate formele de creditare să fie supuse unor reguli clare de protecție a consumatorului”.

Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, actuala Lege nr. 202/2013 va fi abrogată. Împreună cu proiectul privind creditele pentru bunuri imobile rezidențiale, inițiativa ar urma „să contribuie la consolidarea unui cadru normativ modern, coerent și unitar”, orientat spre transparență, creditare responsabilă și protecția sporită a consumatorilor. Proiectul va fi promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și urmează să fie supus consultărilor publice.