Bancherii se plâng de criză, dar fac profit de milioane. Patru bănci au adunat 85% din totalul încasărilor

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit de 1,8 miliarde de lei în zece luni ale anului cu 35% mai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Toate cele 11 bănci din piață au avut profit. Cel mai interesant este că patru bănci au contabilizat 85% din totalul încasărilor sau 1,5 miliarde de lei. Este vorba de MAIB, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank.

Aproximativ 283,42 milioane lei profit net au fost adunat celelalte șapte bănci. Totodată, 10 din 11 bănci care au realizat profit pentru perioada menționată, volumele acestora au crescut în comparație cu aceeași perioadă din 2020, iar profitul unei bănci a scăzut.

Cel mai mare profit l-a avut MAIB – 578,3 milioane lei (în ianuarie-octombrie 2020 – 548,5 milioane lei), Moldindconbank – 521 , 85 milioane lei (349,99 milioane), Victoriabank – 264,59 milioane lei (220,52 milioane) și OTP Bank – 233,97 milioane lei (114,52 milioane). Acestea sunt urmate de: ProCreditBank – 77,27 milioane lei (în ianuarie-octombrie 2020 – 22,02 milioane lei), FinComBank – 66,46 milioane lei (45,75 milioane lei), Eximbank – 47,25 milioane lei (11,02 milioane lei), Energbank – 47,6 milioane lei (37,112 milioane lei), milioane lei), Comertbank – 16,37 milioane lei (12,66 milioane), EuroCreditBank – 15,18 milioane lei (12,06 milioane), BCR Chișinău – 13,78 milioane lei (21,1 milioane lei).

Bancherii moldoveni au declarat de nenumărate ori că Republica Moldova a fost grav afectată de criza pandemică, iar acest lucru ar putea reduce din volumul creditelor acordate. Băncile s-au concentrat pe creditarea persoanelor fizice în acordarea împrumuturilor de consum și imobiliare.

În ceea ce privește împrumuturile acordate businessului, în luna septembrie, pentru prima dată în istoria economiei naționale creditarea netă a businessului de către sectorul bancar a atins valori negative. Acest indicator a început să se înrăutățească după 2015, iar în 2021, chiar dacă ritmul de înrăutățire s-a redus considerabil, totuși în septembrie, pentru prima dată el a atins valori negative.

Creditarea netă este calculat în baza volumul total de credite contractate de către business de la sectorul bancar minus depozitele deținute de business în bănci.

Astfel în septembrie 2021 companiile din Moldova, pentru prima dată, dețin mai mulți bani în bănci sub formă de depozite decât credite luate. La moment volumul total de credite luate de către companiile din Moldova de la bănci se ridică la 32 miliarde lei, iar volumul depozitelor deținute de firme în bănci a ajuns la 32,1 miliarde lei.

#bănci #credite #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.