Moldova, groapa de gunoi! 73% din șrotul de soia importat este modificat genetic

Republica Moldova se confruntă cu o discrepanță majoră între potențialul agricol și realitatea economică în sectorul soiei, potrivit unei analize detaliate realizate de economistul Iurie Rija. Deși cererea internă pentru șrot de soia este ridicată, în special din partea sectorului zootehnic, producția autohtonă acoperă doar 30–40% din necesarul național. Restul este completat prin importuri masive, în special din Ucraina, ceea ce vulnerabilizează economia agricolă și limitează dezvoltarea lanțului valoric intern.

În prezent, soia ocupă doar 6% din suprafața totală destinată culturilor oleaginoase, respectiv circa 30.000 ha anual, față de peste 35-40% dedicate florii-soarelui în unele regiuni. Producția anuală medie este de 40–50.000 tone, insuficientă pentru a acoperi cererea de circa 120–125.000 tone. Rezultatul? Dependență accentuată de importuri – nu doar de boabe, ci și de șrot procesat.

Sectorul zootehnic, în special porcinele, bovinele și păsările de curte, consumă anual peste 98.000 tone de șrot de soia. Fără resurse suficiente, fermierii sunt nevoiți să apeleze la surse proteice inferioare sau la șrot modificat genetic provenit din import.

Soia este o plantă exigentă, sensibilă la secetă și cu cerințe stricte privind tehnologia de cultivare. De aceea, 98% din suprafețele se regăsesc în nordul țării, unde solurile cernoziomice și irigarea oferă condiții mai bune. În 2020, din cauza secetei, s-a obținut un minim istoric de 1,1 t/ha.

Comparativ cu țările UE, Republica Moldova nu oferă niciun sprijin direct pentru această cultură. România, de exemplu, plătește 210 €/ha pentru fiecare hectar cultivat cu soia. În lipsa unor mecanisme de sprijin, soia este percepută drept o cultură riscantă.

Lipsa procesării a fost una dintre cauzele reticenței agricultorilor. Totuși, intrarea unor jucători industriali precum OLSEG-VT (Strășeni) sau BIO COMPONJ RAPS a marcat o schimbare. În 2024, peste 99% din producția de soia a fost procesată intern, cu exporturi minime de doar 845 tone, față de 8.200 tone în 2023.

În 2024, Moldova a importat peste 30.378 tone de boabe de soia – de 36 ori mai mult decât a exportat. Importurile provin în proporție de 99% din Ucraina. Deși sunt mai ieftine, cele mai multe sunt modificate genetic: în 2024, 73% din șrotul importat era OMG, iar în prima jumătate din 2025, ponderea a fost de 65%.

În același timp, șrotul moldovenesc NON-OMG este căutat pe piața europeană. În 2024, Moldova a exportat 6.963 tone, majoritatea către Austria, Elveția și România. Prețul mediu de export a fost de 15,32 lei/kg, aproape dublu față de cel de import – 8,5 lei/kg. În semestrul I din 2025, diferența a fost și mai mare: 6,5 lei/kg la import versus 16,5 lei/kg la export.

Actorii cheie din comerțul cu șrot și boabe de soia:

OLSEG-VT este liderul pieței, cu cele mai mari volume importate de boabe de soia și procesate (18.814 tone în 2024), dar și cu exporturi record la uleiul de soia.
BIO COMPONJ RAPS a dominat exporturile de șrot (3.336 tone în 2024).
VI OIL AGRO din Lipcani a intrat agresiv pe piață în 2024 și este liderul exporturilor în 2025.
La importul de șrot, în 2024 și 2025 au dominat companiile: VADCOM-PRIM, GOLDEN PIGLET, ALIONEXAGRO, FLORENI, CEREALCOM EXPORT și MARCULEȘTI-COMBI, cu o pondere de peste 80%.

Deși consumul intern este aproape inexistent, Moldova exportă tot mai mult ulei de soia. În 2024, s-a atins un record de 9.028 tone, iar în primul semestru din 2025 – 2.549 tone. OLSEG-VT a realizat 81% din aceste volume, cu piețe de desfacere în România, Bulgaria, Elveția și Grecia.

Prețurile au fost volatile: de la un vârf de 26,7 lei/kg în 2022, la un minim de 12,9 lei/kg în 2024, cu o redresare la 19,7 lei/kg în 2025.

Economistul Iurie Rija subliniază că Moldova are resursele – soluri fertile, fermieri experimentați și cerere externă – pentru a deveni un actor important în producția și procesarea de soia NON-OMG. Ce lipsește? Sprijin financiar real, infrastructură de irigare modernă și politici comerciale coerente care să încurajeze producția locală și să reducă dependența de importuri dubioase calitativ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soia #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vasile Tofan a fost propus astăzi la funcția de premier de formațiunea politică PAS. Redacția BANI.MD a făcu profilul candidatului. Acesta este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori și investitori din Republica Moldova, cu o experiență de peste două decenii în investiții, dezvoltarea afacerilor și guvernanță corporativă. În ultimii ani, numele său a fost vehiculat în repetate rânduri pentru funcția de prim-ministru, iar vineri, 10 iulie, PAS a anunțat oficial că îl va propune pentru șefia Guvernului.

Astfel, Tofan este Senior Partner al Horizon Capital, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din Europa de Est, cu investiții în Republica Moldova și Ucraina. În această calitate, a coordonat investiții în companii din regiune și a promovat atragerea capitalului străin în economia moldovenească.

Pe lângă activitatea din cadrul Horizon Capital, Vasile Tofan ocupă funcții importante în guvernanța unor companii de referință din Republica Moldova: vicepreședinte al Consiliului de Administrație al maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, președinte al Consiliului de Administrație al Purcari Wineries, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Europa Centrală și de Est și membru în Consiliul de Administrație de la TV8.

Tofan și-a construit cariera în sectorul privat și al investițiilor. El a acumulat experiență atât în Republica Moldova, cât și în străinătate. În ultimii ani, omul de afaceri a fost implicat în dezbaterile cu privire politicile economice și fiscale. Recent, el a publicat un plan de reforme în 12 puncte, care include reducerea cheltuielilor publice, reformarea administrației și stimularea investițiilor private, apreciind că Republica Moldova are nevoie de schimbări economice profunde.

Numele lui Vasile Tofan nu apare pentru prima dată în discuțiile cu privire la funcția de premier. În 2025, presa a relatat că i s-a propus să conducă Executivul, însă acesta nu a preluat funcția. În ultimele zile, după demisia premierului Alexandru Munteanu, Tofan a reapărut în centrul speculațiilor politice, iar liderul PAS, Igor Grosu a ieșit într-un video pe FAcebook și a confirmat oficial că îl înaintează pentru funcția de prim-ministru.