Băncile au închis ușa în nas Moldovagaz. Câți bani a vrut să ia compania

Pentru a soluționa deficitul de cash flow al Moldovagaz, șeful companiei Vadim Ceban a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că a apelat la mai multe bănci, dar niciuna nu a creditat compania.

Deficitul de casă al companiei era de 35 mil USD la începutul lunii ianuarie.

Am apelat inclusiv la bănci pentru a ne oferi credite să facem achitarea către Gazprom. Este vorba de 30 mil. USD/lunar, credit sindicalizat de la trei bănci, dar nu s-a acceptat”, a explicat Vadim Ceban.

Creditarea de la bănci era una dintre soluțiile luate în calcul de companie pentru a soluționa problema achitărilor. Într-un final, urmare a achitării anticipate de către Guvern a compensațiilor facturilor la gaz și scutirii companiei de plata TVA până în luna martie s-a reușit depășirea problemei deficitului de casă al Moldovagaz.

Republica Moldova s-a aflat în pragul unei crize energetice, în condițiile în care din 1 ianuarie curent Republica Moldova achită 646 USD pentru mia de metri cubi, cu 200 USD mai mult. Or, Moldovagaz a depus, în data de 22 ianuarie, o solicitare la ANRE pentru revizuirea tarifelor populației. Compania solicită un tarif de 4,43 lei pentru metrul cub (fără TVA) cu 40% mai mare față de tariful actual.

#Mooldovagaz #companie #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.