Băncile au închis ușa în nas Moldovagaz. Câți bani a vrut să ia compania

Pentru a soluționa deficitul de cash flow al Moldovagaz, șeful companiei Vadim Ceban a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că a apelat la mai multe bănci, dar niciuna nu a creditat compania.

Deficitul de casă al companiei era de 35 mil USD la începutul lunii ianuarie.

Am apelat inclusiv la bănci pentru a ne oferi credite să facem achitarea către Gazprom. Este vorba de 30 mil. USD/lunar, credit sindicalizat de la trei bănci, dar nu s-a acceptat”, a explicat Vadim Ceban.

Creditarea de la bănci era una dintre soluțiile luate în calcul de companie pentru a soluționa problema achitărilor. Într-un final, urmare a achitării anticipate de către Guvern a compensațiilor facturilor la gaz și scutirii companiei de plata TVA până în luna martie s-a reușit depășirea problemei deficitului de casă al Moldovagaz.

Republica Moldova s-a aflat în pragul unei crize energetice, în condițiile în care din 1 ianuarie curent Republica Moldova achită 646 USD pentru mia de metri cubi, cu 200 USD mai mult. Or, Moldovagaz a depus, în data de 22 ianuarie, o solicitare la ANRE pentru revizuirea tarifelor populației. Compania solicită un tarif de 4,43 lei pentru metrul cub (fără TVA) cu 40% mai mare față de tariful actual.

#Mooldovagaz #companie #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: