Băncile din Moldova - colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Suma impozitului pe imobil este așteptată să crească, după ce autoritățile au finalizat evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile la nivel național. Nadejda Josanu, șefa direcției evaluare a bunurilor imobile din cadrul Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, a declarat pentru BANI.MD că valoarea de referință stabilită în urma reevaluării va fi utilizată la calcularea impozitului pe imobil.

Potrivit acesteia, în urma consultărilor cu autoritățile publice locale, s-a discutat impactul majorării valorii imobilelor asupra populației. „Cotele de impozitare vor fi stabilite individual la nivelul fiecărei localități, în funcție de situația economică, pentru a nu afecta populația. Impozitul va porni de la cota minimă de 0,05%, valabilă în prezent”, a explicat Josanu.

În urma procesului de evaluare și reevaluare, valoarea imobilelor a crescut, ceea ce înseamnă automat și majorarea sumei impozitului, chiar dacă procentul rămâne neschimbat. De exemplu, în Chișinău, unde cota impozitului pe imobil este de 0,1%, un imobil evaluat anterior la circa 500 de mii de lei ajunge, după reevaluare, la aproximativ un milion de lei, ceea ce dublează și impozitul achitat anual.

Între timp, Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, împreună cu Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”, a anunțat lansarea consultărilor publice pentru verificarea rezultatelor preliminare ale evaluării.

Perioada de consultări este stabilită între 26 ianuarie și 30 aprilie 2026 (90 de zile). În cadrul acestui proces au fost evaluate și reevaluate aproximativ 6 milioane de bunuri imobile și este este prima actualizare majoră a valorilor cadastrale după perioada 2004–2011.

Totodată, instituția spune că au fost aplicate 8 modele moderne de evaluare, conform practicilor internaționale, au fost incluse, pentru prima dată, casele din mediul rural și terenurile agricole, iar apartamentele, casele urbane, garajele și imobilele comerciale și industriale au fost reevaluate.

Autoritățile îndeamnă cetățenii să verifice datele bunurilor imobile, să semnaleze eventualele neconcordanțe și, dacă este cazul, să depună contestații online prin platforma oficială. Verificarea valorii se poate face pe portalul geodata.gov.md, în modulul dedicat evaluării și reevaluării bunurilor imobile, prin introducerea numărului cadastral.