Băncile din Moldova - colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele membre ale UE au acordat luni aprobarea finală unei legi care interzice importurile de gaze rusești până cel târziu la sfârșitul anului 2027, transformând în obligație juridică angajamentul blocului comunitar de a rupe legăturile cu fostul său principal furnizor, la aproape patru ani de la invazia pe scară largă a Ucraina de către Rusia, scrie REUTERS.

Miniștrii din statele UE au aprobat actul normativ în cadrul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles. Slovacia și Ungaria au votat împotrivă, iar Bulgaria s-a abținut. Autoritățile de la Budapesta au anunțat că vor contesta legea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Interdicția a fost adoptată printr-un mecanism de vot cu majoritate calificată consolidată, care a permis depășirea opoziției Ungariei și Slovaciei, state ce rămân puternic dependente de importurile energetice rusești și care mențin relații apropiate cu Moscova.

Conform acordului, Uniunea Europeană va opri importurile de gaze naturale lichefiate (LNG) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor fi sistate până la 30 septembrie 2027. Termenul poate fi extins cel mult până la 1 noiembrie 2027, în cazul în care un stat întâmpină dificultăți în umplerea depozitelor de gaze cu surse non-rusești înainte de sezonul rece.

Înainte de 2022, Rusia furniza peste 40% din necesarul de gaze al UE. Potrivit celor mai recente date europene, această pondere a scăzut la aproximativ 13% în 2025. Cu toate acestea, unele state membre continuă să achite Moscovei sume importante pentru petrol, gaze prin conducte și LNG, situație care contravine eforturilor de sprijinire a Ucrainei și de limitare a finanțării economiei ruse de război.

Noua legislație interzice companiilor europene să semneze noi contracte pentru gaze rusești și le obligă pe cele cu acorduri existente să le rezilieze pentru a se conforma interdicției. Importurile în baza contractelor pe termen scurt semnate înainte de 17 iunie 2025 vor fi interzise începând cu 25 aprilie 2026 pentru LNG și cu 17 iunie 2026 pentru gazele livrate prin conducte. Contractele pe termen lung vor trebui eliminate treptat până la termenele finale stabilite.

Companiile care nu respectă noile reguli riscă amenzi de până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală. În perioada următoare, Comisia Europeană intenționează să propună și alte acte legislative pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol rusesc prin conducte și pentru reducerea dependenței de combustibilul nuclear provenit din Rusia.