Băncile din Moldova - colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parchetul European (EPPO) a anunțat desfășurarea cea mai mare operațiune de acest tip din istoria Uniunii Europene, după ce în portul Pireu din Grecia – controlat de compania chineză de stat COSCO – au fost confiscate 2.435 de containere cu mărfuri provenite din China.

Potrivit Politico, containerele conțineau în special biciclete electrice, textile și încălțăminte, iar bunurile erau introduse sistematic în UE de mai bine de opt ani, cu scopul de a evita plata taxelor antidumping și a TVA-ului. Prejudiciul total este estimat la circa 800 milioane de euro – dintre care 350 milioane pierderi la taxe vamale și 450 milioane din TVA neachitat.

Din total, aproximativ 500 de containere erau destinate importului de biciclete electrice, dintre care 360 nu au fost declarate deloc. În practică, doar 10–15% din conținut era declarat oficial, ceea ce permitea subevaluarea mărfurilor și evitarea plății taxelor integrale. Numai în cazul acestor biciclete, pierderile bugetului UE depășesc 37,5 milioane de euro.

EPPO a formulat acuzații împotriva a șase persoane – printre care doi funcționari ai vămii grecești, acuzați de falsificări repetate de documente, și patru brokeri vamali, suspectați că au facilitat schema prin certificate false.

Operațiunea, denumită „Calypso”, a expus o rețea infracțională organizată, controlată în principal de cetățeni chinezi, implicată nu doar în contrabandă, ci și în spălare de bani cu transferul fondurilor către China.

„Regulile s-au schimbat. Nu mai există porturi sigure pentru contrabandă în Europa”, a declarat procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, subliniind că supravegherea va fi extinsă și cooperarea internațională întărită.

Mărfurile confiscate sunt în prezent supuse verificărilor, iar valoarea lor de piață este estimată la 250 milioane de euro. EPPO consideră că volumul de muncă pentru autoritățile vamale din Pireu este fără precedent.