Băncile din Moldova - colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna ianuarie, Statele Unite au furnizat aproximativ 60% din gazul natural lichefiat (GNL) importat de Uniunea Europeană, confirmându-și poziția de principal furnizor de GNL al Europei. Evoluția are loc în contextul în care tot mai mulți oficiali europeni privesc cu îngrijorare creșterea dependenței energetice de SUA.

Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, furnizate agenției Reuters, ponderea de 60% este în creștere atât față de luna precedentă, cât și comparativ cu ianuarie 2025, când SUA asigurau 53% din importurile de GNL ale UE.

Volumul de GNL livrat de SUA în ianuarie a ajuns la 5,36 milioane de tone metrice, al doilea cel mai ridicat nivel lunar înregistrat vreodată, depășit doar în octombrie 2025. Creșterea cererii de gaze, generată de vremea rece, a contribuit parțial la acest avans.

Totuși, Kpler anticipează că tendința se va menține, estimând că livrările americane vor reprezenta circa 65% din totalul importurilor de GNL ale Europei în acest an, față de aproximativ 56% în 2025.

După declanșarea conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană și-a intensificat achizițiile de gaze din SUA pentru a reduce dependența de resursele energetice rusești. În acest context, UE a convenit, în cadrul unui acord comercial cu Washingtonul, să cheltuiască până la 750 de miliarde de dolari pe energie americană.

Cu toate acestea, declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei, precum și amenințările recente cu introducerea unor tarife vamale, au amplificat îngrijorările unor guverne europene legate de riscul unei noi dependențe energetice.

În această săptămână, comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat că Uniunea Europeană riscă „să înlocuiască o dependență cu alta”, pe măsură ce renunță la energia provenită din Rusia.