Băncile din Moldova - colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania FINANCECASA SRL, fondată și administrată de către Rustam Salmanov, a fost sancționată cu o amendă de constrângere în valoare de 52 500 de lei, pentru neexecutarea, în termenul stabilit, a mai multor hotărâri emise pe parcursul anului 2024 și la începutul anului 2025 de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF). Decizia a fost luată de către CNPF în cadrul ședinței din 20 ianuarie.

Potrivit autorității de supraveghere, prin majoritatea deciziilor neexecutate, entității i-a fost prescris să se limiteze la solicitarea de la debitori doar a restituirii sumei inițiale debursate conform contractelor de credit. Totodată, compania trebuia să restituie consumatorilor toate plățile percepute, inclusiv dobânzile, comisioanele, taxele, penalitățile, dobânzile de întârziere și orice alte costuri, cu excepția sumei inițiale acordate.

În același timp, cererea prealabilă depusă de CASH & GO SRL, controlată de Rustam Salmanov și administrată de Andrei Ignatenco, privind anularea și suspendarea executării Hotărârii CNPF din 6 ianuarie 2026 a fost respinsă. Prin hotărârea contestată, companiei i-a fost aplicată o amendă de constrângere în mărime de 82 500 de lei, pentru neexecutarea repetată a 11 hotărâri ale autorității de supraveghere, emise în perioada 2024–2025. Anterior aplicării sancțiunii, entitatea a fost somată să execute obligațiile stabilite, fiind avertizată asupra aplicării amenzii de constrângere în cazul neconformării. În ceea ce privește solicitarea de suspendare a executării hotărârii contestate, autoritatea a constatat că nu au fost prezentate argumente și dovezi care să justifice această măsură, prin prisma normelor legale aplicabile.

Autoritatea de supraveghere subliniază caracterul obligatoriu și imperativ al hotărârilor sale și avertizează că va aplica, fără derogări, toate măsurile coercitive prevăzute de legislație împotriva entităților care nu se conformează, în vederea protejării efective a drepturilor consumatorilor pe piața serviciilor financiare.