Băncile din Moldova - colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 2% în perioada ianuarie-noiembrie 2025, la 28,4 milioane tone metrice (mmt), deşi în noiembrie s-a înregistrat un avans de 10%, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmite bursa.ro.

Lansarea livrărilor de la noua fabrică Arctic LNG 2 a majorat exporturile ruse în octombrie şi noiembrie. Totuşi, exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate sunt în declin de la începutul anului, în urma sancţiunilor americane impuse în urma invadării Ucrainei, în special cele împotriva noii fabrici Arctic LNG 2, ceea ce a limitat semnificativ utilizarea flotei de vapoare pentru transportarea combustibililor.

Sancţiunile vizează reducerea capacităţii Rusiei de a finanţa războiul aflat acum în al patrulea an, pe fondul unor presiuni tot mai mari asupra economiei şi al unui deficit bugetar tot mai mare. Chiar înainte de ultimele restricţii impuse de SUA, Guvernul rus se aştepta ca veniturile din vânzările de petrol şi gaze, care reprezintă aproape un sfert din bugetul de stat, să scadă la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, din cauza preţurilor mai mici la ţiţei şi a aprecierii rublei.

Exporturile de la Arctic LNG 2 ajung doar în China. La finalul lunii august, China a primit prima navă cargo cu gaze naturale lichefiate de la Arctic LNG 2, arată datele de la Kpler şi LSEG, cu câteva zile înaintea întâlnirii dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul chinez Xi Jinping.

Exporturile GNL din Rusia spre Europa au scăzut în ritm anual cu 16% în perioada ianuarie-noiembrie 2025, la 12,3 milioane tone.

Livrările de la uzina a Yamal LNG a companiei ruse Novatek au crescut în ritm anual cu 2,4% în noiembrie, la 1,7 milioane tone. De la începutul anului, exporturile de la această facilitate au scăzut în ritm anual cu 5%%, la 16,9 milioane tone.

De asemenea, livrările de la Arctic LNG 2 au scăzut luna trecută la 224.000 tone, în timp ce în primele 11 luni din acest an livrările s-au situat la 1,1 milioane tone, China primind aproximativ un milion de tone.

Exporturile de la proiectul controlat de Gazprom Sakhalin-2, orientate spre Asia, au scăzut în ritm anual cu 2% luna trecută, la 0,98 mmt.

#exporturi rusia #gaz lichefiat #sanctiuni