Băncile din Moldova - colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chișinăul devine, pe 26 februarie, un punct de întâlnire pentru specialiști, cadre didactice și studenți interesați de domeniul financiar. Institutul de Studii Financiare, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară și în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Moldova, organizează Seminarul de Perfecționare Vocațională SmartFIN@ISF și Laboratorul Academic ASF.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 12:30 și își propune să aducă mai aproape de participanți teme actuale și esențiale precum educația financiară, piața asigurărilor și piața de capital. Programul include prezentări interactive și studii de caz susținute de experți cu experiență vastă în domeniu, care vor îmbina conceptele teoretice cu aplicații practice, pentru o înțelegere aprofundată a mecanismelor financiare.

Printre invitații speciali se numără Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară din România, cu o carieră solidă în administrația publică și finanțe, coordonator al Sectorului Instrumentelor și Investițiilor Financiare din cadrul ASF.

De asemenea, va participa Marian Siminică, profesor universitar doctor la Universitatea din Craiova, specialist în analiză economico-financiară și diagnostic financiar al firmei, cu o amplă activitate științifică și managerială în mediul universitar.

La eveniment va fi prezent și Valentin Ionescu, președinte al Institutului de Studii Financiare și director Direcția Supraveghere Conduită Asigurări în cadrul ASF, cu o experiență vastă în piața de capital și sectorul asigurărilor, inclusiv la Bursa de Valori București și în organisme europene de profil.

Lista invitaților este completată de Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, expert în reglementare, protecția consumatorului și comunicare financiară, implicat activ în inițiative europene din domeniul asigurărilor și pensiilor private.

Organizatorii își propun ca prin acest seminar să consolideze cultura financiară și dialogul dintre mediul academic și cel profesional, oferind participanților oportunitatea de a interacționa direct cu lideri din domeniul financiar și de a dobândi competențe aplicabile în carieră.