Băncile naționale din Moldova și România, o nouă cooperare. Mai mult efort pentru implementarea standardelor UE

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Banca Națională a României (BNR) au încheiat, pe 11 iunie 2021, un nou acord de cooperare menită să contribuie la eforturi mai mari pentru dezvoltarea istemelor financiar-bancare conform standardelor europene.

Potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a Moldovei, necesitatea colaborării a fost dictată de faptul că acordul precedent, semnat în 2001, nu mai corespunde noului context marcat de multiplele reforme din sectorul bancar aliniate la cele mai bune practici care să răspundă actualelor rigori și provocări.

Domeniile vizate

licențierea și supravegherea băncilor;
licențierea și supravegherea prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică;
infrastructurile pieței financiare;
prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;
operațiunile cu numerar;
gestiunea situațiilor de criză etc.

De asemenea, BNM și BNR vor putea coopera și în alte domenii de interes reciproc atunci când o astfel de cooperare va fi necesară și posibilă pentru exercitarea atribuțiilor celor două autorități.

Octavian Armașu, Guvernator BNM:

„Pe parcursul anilor, colaborarea cu Banca Națională a României a avut o contribuție remarcabilă la dezvoltarea sectorului financiar-bancar din Republica Moldova. În special, suntem foarte recunoscători colegilor de la BNR, care alături de colegii de la banca centrală a Regatului Țărilor de Jos, au oferit o asistență valoroasă în cadrul proiectului Twinning finanțat de Uniunea Europeană pentru consolidarea capacității BNM în domeniul reglementării și supravegherii bancare. Acest sprijin a contribuit la alinierea legislației bancare a Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene, la implementarea eficientă a noului cadru legal și dezvoltarea capacităților de supraveghere în cadrul BNM”, a menționat Octavian Armașu, guvernator al BNM, în cadrul evenimentului de semnare a noului acord.

Mugur Isărescu, guvernator BNR:

„Noul acord urmărește dezvoltarea și extinderea cooperării inclusiv prin schimb de informații, pentru a promova siguranța și buna funcționare a sistemelor financiar-bancare din Republica Moldova și din România. Valorile europene reflectate de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pe care Republica Moldova l-a semnat în luna iunie 2014, se regăsesc și în parcursul și progresele Băncii Naționale a Moldovei, ca urmare a numeroaselor proiecte de dezvoltare a capacităților, prin strânsă colaborare cu BNR și alte bănci centrale”, a spus guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

Semnarea acordului cu BNR se înscrie în eforturile BNM de a dezvolta cooperarea cu autoritățile din alte state responsabile de reglementarea și supravegherea sectorului financiar-bancar, se scrie în comunicatul băncii centrale.

Totodată, încheierea acestui document constituie încă un exemplu elocvent de implementare eficientă a obiectivelor privind serviciile financiare stabilite de Republica Moldova și Uniunea Europeană în Acordul de Asociere. Vom aminti că în anul 2020, BNM a încheiat memorandumuri de înțelegere în domeniul supravegherii bancare cu Banca Centrală Europeană și cu Banca Centrală a Ungarei, iar în anul 2019 BNM a devenit parte semnatară la Memorandumul de cooperare între Autoritatea Bancară Europeană și autoritățile de supraveghere bancară din Europa de Sud-Est.

În anul 2018, Autotitatea Bancară Europeană a evaluat pozitiv regimul de confidențialitate aplicat de Republica Moldova în domeniul supravegherii bancare, ceea ce facilitează schimbul de informații dintre BNM și autoritățile de supraveghere bancară din Uniunea Europeană.

#BNR #Mugur Isărescu #Octavian Armașu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.