Băncile pompează bani grei în cărbune. Nu vor să scape clienții bănoși

Cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, reuşeşte în continuare să strângă finanţări în valoare de mii de miliarde de dolari, în pofida promisiuni industriei de ajunge la neutralitate climatică până la mijlocul acestui deceniu, transmite Bloomberg.

Un studiu realizat de ONG-ul german Urgewald arată că de la debutul lui 2019 şi până în prezent băncile comerciale au direcţionat finanţări în valoare de peste 1.500 de miliarde de dolari spre întregul lanţ al cărbunelui. Aceste descoperiri vin la doar trei luni după ce mai multe zeci de bănci s-au alăturat iniţiativei demarate de Mark Carney cu privire la ajungerea la emisii zero de pe urma sectorul financiar.

Chiar dacă majoritatea băncilor sunt de acord că este necesar să lupte împotriva încălzirii globale, puţine dintre marile bănci ale lumii sunt dispuse să îi refuze pe clienţii foarte profitabili din sectorul combustibililor fosili. Studiul realizat de Urgewald arată că pe lista principalelor bănci care finanţează cărbunele se numără nume precum Mizuho Financial Group Inc., Barclays Plc, Citigroup Inc. şi JPMorgan Chase & Co. De asemenea, băncile chineze domină topul când vine vorba de subscrierea de capital strâns de către industria cărbunelui.

„Ceea ce vedem aici este doar vârful iceberg-ului. Este un semnal clar că firmele nu fac tranziţia”, a declarat fondatoarea Urgewald, Heffa Schuecking.

Publicarea acestui studiu vine într-un moment în care lumea arde mai mult cărbune ca niciodată, pe măsură ce economia îşi revine din pandemia de Covid-19, ceea ce a provocat temeri că 2022 ar putea fi anul în care unele iniţiative în domeniul climei ar putea da înapoi.

Cu toate acestea, există unele semne că în 2020 şi 2021 a avut loc o scădere a finanţării însă nu este clar dacă acesta este începutul unui trend sau doar impactul pandemiei asupra economiei, subliniază directorul de cercetare financiară de la Urgewald, Katrin Ganswindt.

Există unele îngrijorări că termocentralele ar putea deveni o clasă de active lăsate deoparte în tranziţia ecologică deoarece ţările vor da întâietate surselor regenerabile. Însă raportul publicat de Urgewald arată că băncile şi manageri de active văd în continuate oportunităţi de profit în termocentrale.

„Mari sume de bani sunt oferite unei industrii care este principalul inamic al climei”, spune Ganswindt.

Raportul menţionat mai arată că investitorii instituţionali au participaţii combinate în valoare de peste 1.200 de miliarde de dolari în industria cărbunelui. În frunte sunt fondurile BlackRock Inc. şi Vanguard Group Inc., care deţin fiecare acţiuni şi obligaţiuni în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, chiar dacă ambele sunt membre ale Net Zero Asset Managers Initiative.

#carbune #finantari #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.