Băncile trimit Moldovagaz la plimbare. Datoriile și bilanțul negativ, piatra de moară legată de gâtul companiei

Republica Moldova este în pragul unei noi crize a gazelor, în condițiile în care Moldovagaz nu are suficienți bani pentru a achita avansul pentru gaz din luna ianuarie. Vadim Ceban, președintele Moldovagaz a declarat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 că în prezent deficitul de cash-flow al companiei este de 35 mil. USD.

Dacă avem susținerea Guvernului putem reduce suma până la 18 mil. USD. Avem de achitat Energocomului 10 mil. USD pentru consumul de gaze pe care le-am procurat în perioada stării de urgență. Mai există și posibilitatea scutirii temporare de TVA – 7 mil. USD. Respectiv deficitul se reduce la 18 mil. USD”, a explicat Cceban.

Președintele Moldovagaz susține că este în discuție și cu băncile comerciale din Republica Moldova, însă acestea refuză să acorde împrumuturi.

Dacă nu înregistram deficitul de casă nu ne adresam la Guvern. Avem povara datoriei istorice în cadrul companiei și băncile nu acceptă oferirea de credite. O bancă deja ne-a refuzat. Suntem în negocieri cu încă trei și vom afla răspunsul mâine. Din noiembrie încercăm să discutăm cu mai multe instituții financiare, inclusiv prin intermediul Băncii Naționale. Or, în condițiile în care avem capitalul negativ și avem și pierderile care s-au acumulat pe parcursul anilor băncile nu ne acordă împrumuturi”, a punctat Ceban.

Șeful de la Moldovagaz susține că o soluție pentru soluționarea de cash-flow ar fi amânarea plății avansului pentru luna februarie. Suntem în discuții cu Gazprom, iar luni la Consiliul de Observatori se va ști exact despre acest lucru.

Republica Moldova se află în pragul unei crize energetice, în condițiile în care din 1 ianuarie curent Republica Moldova achită 646 USD pentru mia de metri cubi, cu 200 USD mai mult. Or, Moldovagaz în următoarele zile trebui să achite un avansul către Gazprom pentru consumul de gaze din luna ianuarie. Compania analizează opțiunea de creștere suplimentară a tarifelor la gaz. Vicepremierul Andrei Spînu susține că dacă va fi menținut acest preț, tariful la gaze pentru consumatorii finali ar putea ajunge la 14 lei și 70 de bani fără TVA.

#gaz #deficit #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.