Băncile trimit Moldovagaz la plimbare. Datoriile și bilanțul negativ, piatra de moară legată de gâtul companiei

Republica Moldova este în pragul unei noi crize a gazelor, în condițiile în care Moldovagaz nu are suficienți bani pentru a achita avansul pentru gaz din luna ianuarie. Vadim Ceban, președintele Moldovagaz a declarat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 că în prezent deficitul de cash-flow al companiei este de 35 mil. USD.

Dacă avem susținerea Guvernului putem reduce suma până la 18 mil. USD. Avem de achitat Energocomului 10 mil. USD pentru consumul de gaze pe care le-am procurat în perioada stării de urgență. Mai există și posibilitatea scutirii temporare de TVA – 7 mil. USD. Respectiv deficitul se reduce la 18 mil. USD”, a explicat Cceban.

Președintele Moldovagaz susține că este în discuție și cu băncile comerciale din Republica Moldova, însă acestea refuză să acorde împrumuturi.

Dacă nu înregistram deficitul de casă nu ne adresam la Guvern. Avem povara datoriei istorice în cadrul companiei și băncile nu acceptă oferirea de credite. O bancă deja ne-a refuzat. Suntem în negocieri cu încă trei și vom afla răspunsul mâine. Din noiembrie încercăm să discutăm cu mai multe instituții financiare, inclusiv prin intermediul Băncii Naționale. Or, în condițiile în care avem capitalul negativ și avem și pierderile care s-au acumulat pe parcursul anilor băncile nu ne acordă împrumuturi”, a punctat Ceban.

Șeful de la Moldovagaz susține că o soluție pentru soluționarea de cash-flow ar fi amânarea plății avansului pentru luna februarie. Suntem în discuții cu Gazprom, iar luni la Consiliul de Observatori se va ști exact despre acest lucru.

Republica Moldova se află în pragul unei crize energetice, în condițiile în care din 1 ianuarie curent Republica Moldova achită 646 USD pentru mia de metri cubi, cu 200 USD mai mult. Or, Moldovagaz în următoarele zile trebui să achite un avansul către Gazprom pentru consumul de gaze din luna ianuarie. Compania analizează opțiunea de creștere suplimentară a tarifelor la gaz. Vicepremierul Andrei Spînu susține că dacă va fi menținut acest preț, tariful la gaze pentru consumatorii finali ar putea ajunge la 14 lei și 70 de bani fără TVA.

#gaz #deficit #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.