Bancnota de 500 de EURO ar putea fi interzisă. Oficial european: Este folosită pentru tranzacții ilegale

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană comună care cere interzicerea bancnotei de 500 de euro şi plăţile în numerar de până la 5.000 de euro, pentru a preveni spălarea de bani şi alte activităţi infracţionale. Oficialul le-a spus parlamentarilor că planul este sprijinit de Belgia, Franţa, Italia şi Spania, fiecare ţară putând decide un plafon chiar mai scăzut pentru plăţile în numerar, scrie Realitatea.md.

Hoekstra lucrează la un program de limitare a plăţilor în numerar la 3.000 de euro în Olanda, ca parte a planului naţional prezentat în 2019 privind combaterea spălării banilor.

Decizia de interzicere a bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până la 5.000 de euro nu-i va afecta pe consumatorii obişnuiţi deoarece ei fac rareori plăţi în numerar de peste 1.000 de euro în Olanda, a explicat ministrul de Finanţe.

Conform deciziei BCE, bancnota de 500 de euro nu mai este emisă dar încă mai sunt în circulaţie aproximativ 400 de milioane de bancnote, echivalentul a 200 de miliarde de euro.

Hoekstra şi omologii săi europeni vor retragerea completă a bancnotei, susţinând că este în principal folosită pentru tranzacţii ilegale.

„Analiştii au arătat că în cele din urmă bancnotele ajung în ţări din America Latină, Mexic şi China, unde nu poţi plăti nici măcar un pachet de unt în euro”, a apreciat Theo Akse, fost şef al organismului de combatere a spălării banilor.

#tranzactii ilegale #euro #numerar #bancnota

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.