Bancnota de 500 de EURO ar putea fi interzisă. Oficial european: Este folosită pentru tranzacții ilegale

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană comună care cere interzicerea bancnotei de 500 de euro şi plăţile în numerar de până la 5.000 de euro, pentru a preveni spălarea de bani şi alte activităţi infracţionale. Oficialul le-a spus parlamentarilor că planul este sprijinit de Belgia, Franţa, Italia şi Spania, fiecare ţară putând decide un plafon chiar mai scăzut pentru plăţile în numerar, scrie Realitatea.md.

Hoekstra lucrează la un program de limitare a plăţilor în numerar la 3.000 de euro în Olanda, ca parte a planului naţional prezentat în 2019 privind combaterea spălării banilor.

Decizia de interzicere a bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până la 5.000 de euro nu-i va afecta pe consumatorii obişnuiţi deoarece ei fac rareori plăţi în numerar de peste 1.000 de euro în Olanda, a explicat ministrul de Finanţe.

Conform deciziei BCE, bancnota de 500 de euro nu mai este emisă dar încă mai sunt în circulaţie aproximativ 400 de milioane de bancnote, echivalentul a 200 de miliarde de euro.

Hoekstra şi omologii săi europeni vor retragerea completă a bancnotei, susţinând că este în principal folosită pentru tranzacţii ilegale.

„Analiştii au arătat că în cele din urmă bancnotele ajung în ţări din America Latină, Mexic şi China, unde nu poţi plăti nici măcar un pachet de unt în euro”, a apreciat Theo Akse, fost şef al organismului de combatere a spălării banilor.

#tranzactii ilegale #euro #numerar #bancnota

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.