Bani din soare! Astrul ar putea deveni cea mai importantă sursă de energie a lumii în viitorul apropiat

Un studiu recent realizat de cercetători britanici de la Universitatea din Exeter și University College London prezintă o perspectivă încurajatoare asupra viitorului energetic al omenirii. Potrivit acestui studiu, Soarele are șanse semnificative să devină sursa de energie cea mai importantă pentru întreaga planetă până în anul 2050, deschizând calea către un „ciclu virtuos” în sectorul energetic.

Cercetătorii susțin că utilizarea tehnologiei solare și modul în care companiile învață să o facă mai accesibilă au generat un moment de cotitură în domeniul energiei, marcat de o traiectorie pozitivă în ceea ce privește energia solară. Acest avans în energia solară ar putea revoluționa modul în care omenirea obține și utilizează energie.

Femke Nijsse de la Global Systems Institute din Exeter subliniază că progresul energiilor regenerabile a modificat complet paradigma energetică și că estimările tradiționale legate de consumul de combustibili fosili nu mai sunt realiste.

Un aspect notabil este faptul că, în contextul reducerii costurilor energiei regenerabile, se conturează o percepție tot mai răspândită că aceasta va avea un impact semnificativ asupra reducerii emisiilor de carbon în țările în curs de dezvoltare, contribuind la combaterea schimbărilor climatice la nivel global.

Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că, deși Soarele pare să fie pe cale de a deveni principala sursă de energie, există în continuare „bariere” care ar putea încetini acest progres. Cu toate acestea, perspectivele pozitive în ceea ce privește energia solară oferă o lumină de speranță în eforturile de a atinge obiectivele de combatere a schimbărilor climatice și de a asigura un viitor mai durabil pentru planeta noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soare #Energie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.