Bani cu sacul pentru Mitropolia de peste Prut în Republica Moldova! Câte milioane promite noul premier de la București

22 Iun. 2023, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iun. 2023, 14:39 // Actual //  bani.md

Premierul Marcel Ciolacu a inițiat, în calitate de deputat, un proiect legislativ prin care propune alocarea anual, începând din 2024, de la bugetul de stat, a unei sume în lei, echivalentă cu 2 milioane euro, pentru Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, mitropolie care este parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române.

Ciolacu arată că anul acesta se împlinesc 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

”De altfel, grija Bisericii Ortodoxe Române pentru credincioșii românii ortodocși din Republica Moldova a fost neîntreruptă, manifestându-se și după intrarea teritoriului dintre Prut și Nistru în componența U.R.S.S., fapt subliniat de Sfântul Sinod al Bisericil Ortodoxe Române în comunicatul de presă din data de 9 aprilie 1992. ”Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodatà desfiinșarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chișināu”. La 19 decembrie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act de reactivarca Mitropoliei Basarabiei și a recunoscut această Mitropolie ca autonomă și de stil vechi, fâcând parte integrantã din Biserica Ortodoxă Română, cu reședința în Chișinău”, explică premierul.

Echivalentul sumei de 2 milioane euro va fi prevăzut distinct în bugetul Secretariatului General al Guvernului, respectiv Secretariatului de Stat pentru Culte şi se va acorda ca sprijin financiar Mitropoliei Basarabiei, destinaţiile sumei urmând a fi stabilte de Administraţia Patriarhală şi Mitropolia Basarabiei prin Arhiepiscopia Chișinăului.

Banii vor putea fi utilizați pentru pentru dezvoltarea de proiecte și programe destinate activităților sociale, filantropice, culturale, de înväțământ teologic, de construire sau reparare a lăcășurilor de cult, de acoperire a cheltuielilor de întreținere și funcționare a unităților de cult cu venituri reduse și de achiziționare a unor obiecte de cult necesare desfäșurării activităților religioase.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!