„Banii lui Putin” dezbină Europa: Belgia refuză, iar UE inventează un plan de urgență pentru Ucraina

După eșecul negocierilor de la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, liderii europeni au început să elaboreze un mecanism alternativ de sprijin financiar pentru Ucraina, relatează Politico, citând trei diplomați ai Uniunii Europene. Potrivit publicației, Comisia Europeană pregătește un document care va permite statelor membre să emită datorii comune în valoare de zeci de miliarde de euro, pentru a menține stabilitatea financiară a Kievului.

Motivul acestei schimbări de direcție este refuzul Belgiei de a susține folosirea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ca sursă de finanțare. Pe teritoriul Belgiei se află cea mai mare parte a celor circa 140 de miliarde de euro din rezervele rusești blocate în UE, care urmau să fie utilizate în beneficiul Ucrainei. Bruxellesul a cerut garanții ferme că Belgia nu va purta răspunderea financiară în cazul unor riscuri legate de acest mecanism.

Conform proiectului consultat de Politico, Comisia Europeană analizează trei scenarii principale: emiterea unui împrumut comun european (modelul folosit în timpul pandemiei), un împrumut reparațional” garantat cu activele rusești înghețate și sau încetarea finanțării Ucrainei — opțiune susținută deschis doar de Ungaria.

Fără un nou pachet de finanțare, Ucraina ar putea rămâne fără resurse bugetare până la sfârșitul primului trimestru din 2026, avertizează diplomații europeni. O decizie finală este așteptată până la summitul Consiliului European din 18 decembrie.

Pentru unele state membre ale UE, deja confruntate cu deficite bugetare mari, ideea emiterii de datorie colectivă este una extrem de sensibilă politic. Totuși, majoritatea guvernelor europene consideră folosirea activelor rusești drept soluția preferabilă, iar ideea datoriilor comune mai degrabă un instrument de presiune asupra Belgiei, notează sursele Politico.

Potrivit Politico, situația actuală este mult mai complicată decât în crizele financiare anterioare. Statele Unite au redus semnificativ sprijinul pentru Kiev, iar principalele economii ale Europei se confruntă cu propriile constrângeri fiscale. În aceste condiții, mecanismul „împrumutului reparațional” este o practică nouă și riscantă pentru instituțiile europene, iar diplomații avertizează că „perioada de turbulențe abia începe”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bruxelles #Kiev #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala de la Cuciurgan are potențialul de a relua livrările de energie electrică către malul drept al Nistrului, însă până în prezent nu au fost înaintate propuneri oficiale din partea Chișinăului. Declarațiile au fost făcute de către pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitalii Igantiev.

Potrivit lui, MGRES a fost, în trecut, un exportator important de energie electrică, inclusiv către malul drept al Nistrului și pe piețe externe, iar capacitățile tehnice ale centralei ar permite reluarea acestor livrări.

„Centrala de la Cuciurgan dispune de un potențial mare și ar fi rațional să fie utilizat, însă la această etapă nu am văzut nicio propunere din partea moldovenească”, a declarat Ignatiev într-o emisiune TV.

În prezent însă, centrala produce energie electrică exclusiv pentru necesitățile regiunii transnistrene, a explicat anterior ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Potrivit acestuia, MGRES funcționează la o capacitate minimă, suficientă doar pentru consumul local și pentru menținerea stabilității rețelei. „Centrala de la Cuciurgan produce energie doar pentru necesitățile lor. Consumă între 2 și 2,8 milioane de metri cubi de gaz și produce energie necesară doar pentru consumul local”, a declarat Junghietu. Ministrul a precizat atunci că autoritățile nu intenționează să reia livrările de la MGRES.

Amintim că sistemul energetic al Republicii Moldova a fost afectat indirect de atacurile cu drone și rachete ale Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, produse în perioada 5–6 decembrie, care au dus la deconectarea unei centrale de producere a energiei electrice din țară.

Operatorul sistemului de transport al energiei electrice, Î.S. „Moldelectrica”, a reușit să mențină stabilitatea operațională și să asigure integral consumul de energie electrică la nivel național, apelând la mecanismul de ajutor de avarie din partea României.

În acest context, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a precizat că, în perioada 6–10 decembrie, Moldelectrica a achiziționat aproximativ 930 MWh de energie electrică de avarie de la operatorul de transport și sistem al României, volum care reprezintă doar 0,2% din consumul lunar total de energie electrică. ANRE subliniază că energia de avarie este un instrument temporar de siguranță și că este prematur să fie făcute estimări privind impactul acestor achiziții asupra tarifelor pentru consumatori.