Bătălie pentru Consiliul de supraveghere al BNM! Gavrilița și Lemne, la un pas de a fi numiți

Candidatura fostului premier Natalia Gavrilița și a vicepreședintelui CNPF, Vitalie Lemne urmează a fi propuse parlamentului pentru a fi votate în Consiliul de supraveghere al BNM.

„Astăzi am evaluat în ședința comisiei Economie, Buget, Finanțe, dosarele persoanelor care și-au depus candidatura la cele 4 funcții vacante de membru al consiliului de supraveghere BNM. Am decis să propunem plenului Parlamentului candidaturile Nataliei Gavrilița, prim-ministru în perioada 2021-2023 Vitalie Lemne, actual vicepreședinte CNPF”, potrivit declarației președintelui Comisei economie buget și finanțe, Radu Marian.

Odată numite, aceste persoane vor avea o lună ca să renunțe la funcțiile și afilierile care sunt incompatibile cu legea.

În perioada următoare, Comisia pe care o conduc va propune alte două persoane în această funcție importantă.

Parlamentul a lansat concursul public pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). 17 candidați s-au înscris pentru cele 4 funcții în cadrul consiliului. Celor patru membri nesalariați Alexandru Pelin, Dumitru Ursu, Vadim Enicov și Valeriu Iașan le expiră mandatele în data 25 iulie.

Mandatele celor patru expiră la finele lunii iulie, ei fiind numiți de Parlament în anul 2016 pentru o perioadă de şapte ani.

Potrivit anunțului Parlamentului, candidatul trebuie să întrunească următoarele cerinţe: să deţină cetăţenia Republicii Moldova; să aibă studii superioare; să se bucure de o bună reputație; să nu aibă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate;

Să nu aibă în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea privind evaluarea integrității instituționale; să aibă o experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar, juridic sau de audit ori într-o funcție științifică sau academică în aceste domenii; să aibă capacitatea deplină de exercițiu; să nu fi îndeplinit vârsta necesară dreptului la pensie pentru limita de vârstă; să fie apt, din punct de vedere al stării sănătății, pentru exercitarea funcției publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #numiri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Între iulie și septembrie au fost livrate peste 257,7 mii tone de rapiță – de peste patru ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut (62 mii tone) și cu 22,6% peste nivelul sezonului record 2023 (210 mii tone), potrivit analizei economsitului Iurie Rija.

Performanța se reflectă nu doar în cantități, ci și în prețuri. În această perioadă, rapița moldovenească a fost exportată la un preț mediu de 8,95 lei/kg, cu 3% mai mult decât anul trecut și cu peste 20% peste nivelul din 2023. Astfel, fermierii au beneficiat de venituri mai mari, iar încasările totale din exporturi au atins 2,3 miliarde lei – de 4,2 ori mai mult decât în 2024 și cu 47% peste sezonul considerat anterior de vârf.

Succesul se explică prin creșterea suprafețelor cultivate, care în 2025 au ajuns la 120 mii hectare – un nivel istoric –, dar și prin condițiile agricole favorabile, ce au permis o recoltă de 280–290 mii tone, cu randamente de 2–2,4 tone la hectar. Rapița s-a dovedit a fi una dintre cele mai rentabile culturi, cu venituri medii de aproximativ 500 euro pe hectar.

Exporturile au fost dominate de trei mari companii – „RUSAGRO-PRIM” SRL (68 mii tone, 26,4%), „VADALEX GRAINS” SRL (33,2 mii tone, 13,4%) și „OROM-IMEXPO” SRL (32,8 mii tone, 13,2%) –, care împreună au concentrat aproape 53% din livrări.

Principalele destinații au fost România (161,8 mii tone) și Bulgaria (52,2 mii tone), care au absorbit împreună 83% din total, la prețuri apropiate de 9 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Grecia, Nepal și Elveția.

Transportul rutier a dominat logistica, cu 132,9 mii tone, urmat de transportul maritim prin Giurgiulești (98,4 mii tone) și cel feroviar (26,3 mii tone). Punctele vamale-cheie au fost Giurgiulești (147 mii tone, rutier și portuar), Cahul (32 mii tone), Etulia (26,3 mii tone), dar și Ungheni, Sculeni, Căușeni și Leușeni, prin care au fost expediate volume mai reduse.

Potrivit lui Iurie Rija, rezultatele confirmă atractivitatea rapiței ca și cultură strategică pentru agricultura moldovenească și rolul său central în balanța comercială a țării, cu impact semnificativ atât asupra producătorilor, cât și asupra economiei naționale.