Bate șaua să se priceapă miniștrii: Gavrilița admite că unii nu s-au acomodat în funcții. Vin din ONG-uri

Evident că noi putem îmbunătăți lucrurile. Eu sun specialist în dezvoltare, am lucrat în multe țări din Africa, Europa, Asia. Înțeleg foarte bine evoluția unui stat, iar în contextul unor crize economice când resursele financiare ale statului trebuie să fie prioritizate, de exemplu, pentru protecția socială a populației atunci sunt domenii în care nu poți progresa atât de repede decât dacă n-ar fi fost aceste crize, a răspuns premierul Natalia Gavrilița la întrebarea jurnaliștilor de la „ Ziarul de Gardă”, dacă este mulțumită de activitatea miniștrilor.

Eu discut cu fiecare ministru care sunt prioritățile și cât de repede pot fi realizate. Unicul lucru este stabilitatea. Noi nu trebuie să schimbăm fiecare 5-6 luni miniștrii”, a explicat premierul.

Dânsa a spus că înțelege, că unii miniștri au venit din ONG-uri și n-au lucrat niciodată în sectorul public, de aceea au nevoie de timp pentru ajustarea stilului de lucru, management.

Gavrilița a spus că este examinată și opțiunea înlocuirii miniștrilor, dar deocamdată altă opțiune nu este. Pot să vă spun că Moldova are un deficit enorm de oameni”, a mai spus premierul.

Mai mulți miniștri din Guvernul Gavrilița au fost acuzați că nu-și fac bine treaba. Este vorba de ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu – acuzat că nu a negociat bine contractul cu rușii de livrare a gazului. A fost acuzată și ministra Sănătății, Ala Nimerenco că i-a scăpat de sub control gestionarea crizei din sănătate. Analiștii au prevăzut că în primăvara acestui an ar putea ave anumite remanieri în Guvern.

#miniștri #remanieri #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.