Bătut în cuie! Foștii directori ai companiilor de microfinanțare lichidate, cu pofta-n cui. Nu vor mai fi directori

Guvernul a susținut inițiativa legislativă de modificare a cadrului de reglementare a organizațiilor de creditare nebancare (Legea nr. 1/2018), care are drept scop îmbunătățirea activității acestora.

Astfel, persoanele care în trecut au fost administratori/deținători ai organizațiilor de creditare nebancare (OCN), radiate din Registru, nu vor avea permisiunea de a fi administratori/deținători la OCN-uri noi.

Față de membrul organului executiv sau conducătorul sucursalei/oficiului secundar va fi inclus un nou criteriu de calificare, cel al reputației, care se referă la bună credință, integritate și profesionalism.

OCN-urile, pe lângă dreptul de a constitui sucursale şi/sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), vor avea dreptul și de a lichida sucursalele.

De asemenea, autoritatea de supraveghere (CNPF) va putea suspenda pentru o perioadă de până la 2 ani activitatea OCN-ului. Pe perioada suspendării, OCN-ul rămâne subiect al legii obligat să se conformeze cerințelor, iar autoritatea de supraveghere va înregistra reluarea activității după ce acesta înlătura încălcările pentru care i-a fost suspendată activitatea.

La fel, s-a aprobat modificarea articolului ce vizează auditul obligatoriu. Astfel, situațiile financiare individuale ale OCN-ului vor putea fi auditate și în alte scopuri decât cele stabilite de legislație. Acesta va putea fi desfășurat separat sau concomitent cu auditul situațiilor financiare, de aceeași sau de o altă entitate de audit. De asemenea, OCN-urile vor fi obligate să prezinte CNPF raportul auditorului privind situațiile financiare anuale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microcreditare #directori #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru salariații care au lucrat luna septembrie integral și cu zi deplină, în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și în toate instituțiile bugetare, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 14.692,7 lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit datelor oficiale, aproape 4 din 5 salariați (79,6%) au avut un salariu mai mare de 7 mii lei, în timp ce 20,4% au câștigat până la 7 mii lei.

Din totalul salariaților, 5,0% au avut salariul minim de 5,5 mii lei, 15,5% au avut salarii între 5,5 și 7 mii lei, 46,9% au câștigat între 7 și 15 mii lei și 32,6% au avut salarii mai mari de 15 mii lei.

Comparativ cu septembrie 2024, ponderea salariaților care au primit salariul minim s-a redus cu 0,4 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor cu salarii de peste 10 mii lei a crescut semnificativ, cu 6,2 puncte procentuale. În 2024 salariul minim era de 5,0 mii lei, iar în 2025 a fost majorat la 5,5 mii lei.

Concentrarea salariilor reduse se regăsește în special în: agricultură, silvicultură și pescuit, unde 15,4% dintre salariați au salariul minim și 11,9% câștigă între 5,5 și 6 mii lei, cazare și alimentație publică, cu 10,7% la salariul minim și 12,2% între 5,5 și 6 mii lei și tranzacții imobiliare, unde 9,8% au salariul minim și 11,5% câștigă între 5,5 și 6 mii lei.

La polul opus se află sectoarele cu cele mai ridicate venituri: informații și comunicații, unde 81,0% dintre salariați au salarii peste 15 mii lei, iar 49,4% câștigă peste 25 mii lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, unde 72,3% au salarii peste 15 mii lei, inclusiv 26,0% peste 25 mii lei și activități financiare și de asigurări, cu 71,8% dintre salariați peste 15 mii lei și 33,5% peste 25 mii lei.