Bătut în cuie! Foștii directori ai companiilor de microfinanțare lichidate, cu pofta-n cui. Nu vor mai fi directori

Guvernul a susținut inițiativa legislativă de modificare a cadrului de reglementare a organizațiilor de creditare nebancare (Legea nr. 1/2018), care are drept scop îmbunătățirea activității acestora.

Astfel, persoanele care în trecut au fost administratori/deținători ai organizațiilor de creditare nebancare (OCN), radiate din Registru, nu vor avea permisiunea de a fi administratori/deținători la OCN-uri noi.

Față de membrul organului executiv sau conducătorul sucursalei/oficiului secundar va fi inclus un nou criteriu de calificare, cel al reputației, care se referă la bună credință, integritate și profesionalism.

OCN-urile, pe lângă dreptul de a constitui sucursale şi/sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), vor avea dreptul și de a lichida sucursalele.

De asemenea, autoritatea de supraveghere (CNPF) va putea suspenda pentru o perioadă de până la 2 ani activitatea OCN-ului. Pe perioada suspendării, OCN-ul rămâne subiect al legii obligat să se conformeze cerințelor, iar autoritatea de supraveghere va înregistra reluarea activității după ce acesta înlătura încălcările pentru care i-a fost suspendată activitatea.

La fel, s-a aprobat modificarea articolului ce vizează auditul obligatoriu. Astfel, situațiile financiare individuale ale OCN-ului vor putea fi auditate și în alte scopuri decât cele stabilite de legislație. Acesta va putea fi desfășurat separat sau concomitent cu auditul situațiilor financiare, de aceeași sau de o altă entitate de audit. De asemenea, OCN-urile vor fi obligate să prezinte CNPF raportul auditorului privind situațiile financiare anuale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microcreditare #directori #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul electronic cu bunuri și servicii comerciale în Republica Moldova a ajuns în 2024 la circa 8,93 miliarde de lei (aprox. 463,9 milioane de euro, fără TVA), în creștere cu 15% față de 2023. Cu toate acestea, vânzările online reprezintă doar 5,69% din cifra totală de afaceri a comerțului cu amănuntul, cel mai scăzut nivel de penetrare a e-commerce-ului din Europa, arată studiul „The E-Commerce Market in Moldova in 2025”, realizat la comanda AmCham Moldova, cu sprijinul Programului Innovate Moldova.

Potrivit raportului, vânzările online de bunuri au atins în 2024 valoarea de 5,417 miliarde de lei (281,4 milioane de euro, fără TVA), în creștere cu 15,4% față de anul precedent. Comerțul electronic cu servicii comerciale (bilete, telecom, asigurări, diverse servicii) a ajuns la 3,515 miliarde de lei (182,6 milioane de euro, fără TVA), ceea ce înseamnă un avans anual de 14,3%. În total, în 2024 au fost plasate aproximativ 4,1 milioane de comenzi online pentru bunuri și 4,7 milioane de comenzi pentru servicii.

Deși crește mai repede decât comerțul tradițional – care a avansat cu 12,8% la bunuri și 11,3% la servicii – comerțul online joacă încă un rol modest în economia de consum. În 2024, vânzările online au reprezentat circa 5,14% din piața bunurilor și 6,82% din piața serviciilor comerciale. Media combinată de 5,69% este semnificativ sub nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană și în regiunea Europei de Sud-Est, se precizează în studiu.

Cel mai mare segment al pieței de e-commerce pentru bunuri este categoria electrocasnice și electronice, care a generat 36,2% din valoarea totală a vânzărilor online de produse. Aproape jumătate din această sumă provine din vânzarea aparatelor electrocasnice mari, restul fiind împărțit între electronice de consum și electrocasnice mici. Segmentul este dominat de câteva hipermarketuri online și retaileri mari care operează atât online, cât și offline.

Printre cele mai dinamice segmente se numără livrările de mâncare și produse alimentare, cadourile și cosmeticele – creștere alimentată inclusiv de extinderea rapidă a platformelor de livrare precum Glovo și de dezvoltarea serviciilor de curierat și fulfilment ale Poștei Moldovei, Fan Courier Moldova și Nova Post. Vânzările online de mâncare gătită și produse alimentare au crescut cu peste 30% într-un singur an, ajungând la circa 514 milioane de lei.

În termeni de structură, aproximativ 20,3% din vânzările de cosmetice și 10,4% din vânzările de electronice se realizează deja online, în timp ce biletele de avion sunt comercializate practic integral prin canale digitale.

Unul dintre trăsăturile distinctive ale pieței moldovenești este preferința pentru plata la livrare – cu numerar sau cu cardul prin POS la curier. În 2024, circa 65% din valoarea vânzărilor online de bunuri a fost achitată la livrare, iar doar 11,9% prin plata online cu cardul, deși ponderea cardurilor a crescut față de 2023 (6,8%). Aproximativ 17–18% din cumpărături sunt finanțate prin sistemul „cumpără acum, plătește mai târziu” (BNPL), utilizat mai ales pentru electrocasnice, electronice, mobilă și alte produse cu valoare mai mare.

Studiul notează că preferința pentru plata la livrare este legată de încrederea scăzută în magazinele online și de lipsa unor sisteme moderne de gestiune a stocurilor: în lipsa actualizării în timp real, între 10% și 30% dintre comenzi sunt anulate pentru că produsul nu este de fapt disponibil. În aceste condiții, mulți consumatori preferă să verifice marfa la livrare sau în magazin și să plătească doar după ce se conving.

Comisioanele relativ ridicate ale procesatorilor de carduri – între 1,5% și 3% – reprezintă o altă frână pentru plățile online, în special la produsele cu marjă redusă. Noua platformă de plăți instant Mia, lansată în 2024, începe să își facă loc: în prima jumătate a anului 2025, plățile către companii prin link sau QR au depășit 100 de milioane de lei, iar Mia este estimată la 3–5% din plățile pentru bunuri în e-commerce, însă marile platforme încă nu au integrat masiv acest sistem.

Publicul de e-commerce din Republica Moldova este estimat la circa 640 de mii de persoane în martie 2025, dintre care aproximativ 450 de mii de consumatori urbani cu vârsta între 18 și 64 de ani fac cel puțin o achiziție online pe lună. Aceasta înseamnă o penetrare de aproximativ 30% a comerțului electronic în rândul populației adulte – printre cele mai reduse niveluri din Europa.

Studiul arată că, în 2024, un cumpărător online activ din Moldova a cheltuit, în medie, 1.660 de lei pe lună pe platforme locale și 1.900 de lei pe site-uri din străinătate – în total circa 3.500 de lei lunar pentru bunuri și servicii cumpărate online, în țară și peste hotare. În același timp, aproximativ 70% din populația adultă este practic exclusă de la comerțul electronic și, mai larg, de la economia digitală, în pofida faptului că infrastructura tehnică (internet, smartphone, carduri) este deja disponibilă.

Raportat la venituri și cheltuieli, un adult din Moldova a alocat, în medie, circa 11% din venit și 13% din cheltuieli lunare pentru cumpărături online în a doua jumătate a anului 2024.

Autorii studiului explică nivelul redus de penetrare printr-o serie de factori structurali. Moldova este o țară mică, cu o densitate mare de magazine fizice în Chișinău și în orașele mai mari, ceea ce face cumpărăturile offline foarte accesibile. În același timp, mulți retaileri online locali nu oferă prețuri mai mici, o gamă de produse semnificativ mai largă sau servicii suficient de diferite față de magazinele fizice.

În lipsa unui avantaj clar al comerțului online, o parte importantă a magazinelor virtuale ajung să funcționeze ca „showroom-uri digitale”: consumatorii intră pe site, compară produse și verifică stocurile, dar finalizează tranzacția în magazinul fizic sau la telefon.

Unul dintre cele mai spectaculoase rezultate ale studiului este faptul că, în prezent, valoarea totală a achizițiilor online efectuate de moldoveni pe platforme străine depășește piața internă de e-commerce. În 2024, deținătorii de carduri moldovenești au plătit aproximativ 530 de milioane de euro (10,2 miliarde de lei) pentru bunuri și servicii cumpărate pe site-uri și marketplace-uri din alte țări, plasând peste 21,7 milioane de comenzi.

Serviciile – în principal bilete de avion, autobuz și tren, cazare și abonamente digitale – au generat circa 81% din valoarea totală a plăților externe (aprox. 428 milioane de euro), iar bunurile fizice – restul de aproape 102 milioane de euro. Numărul comenzilor de produse tangibile importate prin e-commerce a ajuns la 6,7 milioane în 2024 și este în plină expansiune.

Creșterea explozivă este legată în mare parte de ofensiva comercială a marketplace-ului chinez Temu, care oferă prețuri foarte mici și livrare gratuită în Moldova. În anumite luni din 2024, Temu a livrat până la 600.000 de colete în țară, ajungând să dețină aproximativ 36% din numărul total de expedieri cross-border, cu circa 2,4 milioane de pachete într-un an. În același timp, platforma a atras sute de mii de noi utilizatori la cumpărături online în afara țării: audiența moldovenilor care comandă de pe site-uri externe a crescut de la circa 220.000 în prima jumătate a lui 2024 la aproape 360.000 în prima jumătate a lui 2025.

Regimul vamal actual (scutire de taxe și TVA pentru trimiteri de până la 150 de euro, o dată pe săptămână per persoană) face rentabile pentru consumatori achizițiile de îmbrăcăminte, încălțăminte și alte bunuri de valoare mică și medie de pe platforme din UE, SUA sau China. Pentru comercianții locali însă, această combinație de prețuri, promoții agresive și avantaje fiscale transformă comerțul online transfrontalier într-un risc major pentru magazinele tradiționale și pentru e-shopurile moldovenești, în special în segmentele fashion, piese auto și cosmetice.

Pentru următorii ani, studiul anticipează o creștere moderată a pieței interne de e-commerce – de ordinul a 7–9% anual în 2025 (fără efectul inflației) – în principal datorită schimbărilor generaționale și adoptării treptate a comportamentelor de cumpărare online. În lipsa unor proiecte majore noi sau a unor reforme instituționale semnificative, autorii nu se așteaptă la o „revoluție” digitală pe partea de ofertă.

Singura excepție notabilă ar putea fi apariția unui marketplace puternic cu acoperire națională, de tip eMag (România) sau Rozetka (Ucraina), capabil să negocieze prețuri mai mici cu distribuitorii, să atragă furnizori europeni și să ofere o gamă semnificativ mai largă de produse. Deocamdată, încercările anterioare de a construi astfel de platforme în Moldova au eșuat, iar lansarea unui marketplace regional rămâne un pariu costisitor pe o piață relativ mică.