BCE spune că preţul caselor ar putea să se prăbuşească în zona euro odată cu creşterea dobânzilor

Preţul locuinţelor din zona euro ar putea să se îndrepte spre o scădere „dezordonată” pe măsură ce ratele mari la creditele ipotecare fac inaccesibilă achiziţionarea unei locuinţe de către persoane fizice şi neatractivă pentru investitori, a apreciat miercuri Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.

Acesta este doar unul dintre multele riscuri evidenţiate de BCE în raportul său semestrial privind stabilitatea financiară, alături de creşterea costurilor de creditare şi încetinirea ritmului de creştere care afectează companiile şi gospodăriile.

Începând din luna iulie a anului trecut, BCE a început să majoreze dobânda de politică monetară de la un minim istoric, în încercarea de a contracara o inflaţie ridicată, şi toate semnalele arată că BCE va continua să majoreze costul creditului şi în lunile următoare.

Însă impactul celei mai agresive campanii de majorare a dobânzilor din ultimele decenii abia începe să fie resimţit de piaţa imobiliară, care a înregistrat un adevărat boom în ultimul deceniu graţie creditului ieftin.

„Pe viitor, o scădere a preţurilor ar putea deveni dezordonată pe măsură ce majorarea dobânzilor pentru noile credite ipotecare compromite accesibilitate şi majorează povara dobânzii pentru actualele credite ipotecare, în special în ţările unde predomină creditele ipotecare cu dobândă variabilă”, subliniază BCE.

Instituţia de la Frankfurt nu precizează care sunt aceste ţări însă datele BCE arată că Portugalia, Spania şi ţările baltice se numără printre cele unde proporţia creditelor ipotecare cu dobândă variabilă este cea mai mare.

BCE atras de asemenea un semnal de alarmă cu privire la regiunile unde investitorii instituţionali şi-au asumat poziţii mari pe piaţa imobiliară rezidenţială şi care ar putea suferi o lovitură serioasă în situaţia retragerii capitalului. Printre aceste zone se numără Berlinul, unele părţi din Germania de Vest şi unele capitale precum Paris, Madrid, Lisabona şi Dublin.

Pe de altă parte, BCE susţine că gospodăriile din zona euro beneficiază de o piaţă a muncii solide, ceea ce înseamnă că există mai puţini oameni care ar putea să înceteze să îşi mai plătească ratele la credite din cauza şomajului.

Cel mai raport al BCE privind stabilitatea financiară vine la scurt timp după falimentele bancare din SUA şi preluarea în regim de urgenţă a băncii elveţiene Crédit Suisse de către rivala UBS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

#imobil #pret #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.