BCE spune că preţul caselor ar putea să se prăbuşească în zona euro odată cu creşterea dobânzilor

01 Iun. 2023, 05:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iun. 2023, 05:42 // Actual //  bani.md

Preţul locuinţelor din zona euro ar putea să se îndrepte spre o scădere „dezordonată” pe măsură ce ratele mari la creditele ipotecare fac inaccesibilă achiziţionarea unei locuinţe de către persoane fizice şi neatractivă pentru investitori, a apreciat miercuri Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.

Acesta este doar unul dintre multele riscuri evidenţiate de BCE în raportul său semestrial privind stabilitatea financiară, alături de creşterea costurilor de creditare şi încetinirea ritmului de creştere care afectează companiile şi gospodăriile.

Începând din luna iulie a anului trecut, BCE a început să majoreze dobânda de politică monetară de la un minim istoric, în încercarea de a contracara o inflaţie ridicată, şi toate semnalele arată că BCE va continua să majoreze costul creditului şi în lunile următoare.

Însă impactul celei mai agresive campanii de majorare a dobânzilor din ultimele decenii abia începe să fie resimţit de piaţa imobiliară, care a înregistrat un adevărat boom în ultimul deceniu graţie creditului ieftin.

„Pe viitor, o scădere a preţurilor ar putea deveni dezordonată pe măsură ce majorarea dobânzilor pentru noile credite ipotecare compromite accesibilitate şi majorează povara dobânzii pentru actualele credite ipotecare, în special în ţările unde predomină creditele ipotecare cu dobândă variabilă”, subliniază BCE.

Instituţia de la Frankfurt nu precizează care sunt aceste ţări însă datele BCE arată că Portugalia, Spania şi ţările baltice se numără printre cele unde proporţia creditelor ipotecare cu dobândă variabilă este cea mai mare.

BCE atras de asemenea un semnal de alarmă cu privire la regiunile unde investitorii instituţionali şi-au asumat poziţii mari pe piaţa imobiliară rezidenţială şi care ar putea suferi o lovitură serioasă în situaţia retragerii capitalului. Printre aceste zone se numără Berlinul, unele părţi din Germania de Vest şi unele capitale precum Paris, Madrid, Lisabona şi Dublin.

Pe de altă parte, BCE susţine că gospodăriile din zona euro beneficiază de o piaţă a muncii solide, ceea ce înseamnă că există mai puţini oameni care ar putea să înceteze să îşi mai plătească ratele la credite din cauza şomajului.

Cel mai raport al BCE privind stabilitatea financiară vine la scurt timp după falimentele bancare din SUA şi preluarea în regim de urgenţă a băncii elveţiene Crédit Suisse de către rivala UBS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 13:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 13:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!