BERD s-a molipsit de la raiderii locali?! Folosește scheme cu offshoruri, deja vestite în Moldova

Anunțul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind achiziția grupului de companii Danube Logistics, devenind astfel unicul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a provocat unele reacții negative din partea specialiștilor și a politicienilor, care însă au fost mult mai anemice în comparație cu alte cazuri asemănătoare.

Chiar și așa, reprezentanții Danube Logistics SRL s-au arătat deranjați de astfel de comentarii negative, scrie Mold-Street, care a facut o analiză amplă a modului în care s-au desfășurat lucrurile în preluarea Portului Giurgiulești la începutul lunii mai a anului curent.

Eleonora Mihailă, ofițer de presă la Danube Logistics SRL, a ținut să precizeze că „începând cu 2011, unicul acționar al Danube Logistics SRL este compania olandeză Danube Logistics Holding BV, care și-a păstrat acest statut și după preluarea grupului de companii Danube Logistics de către BERD”.

Tranzacție înregistrată în Cipru

Totuși, această preluare este practic identică cu alte operaţiuni contestate. Cel mai relevant exemplu este cel al Aeroportului Internaţional Chişinău, care – ca şi în cazul Portului Internațional Liber Giurgiulești – se află în gestiunea/concesiunea unei companii private (care ar fi sub controlul unor afaceriști și politicieni din Moldova).

În vara anului 2019, offshorul NR Investments Ltd din insula Guernsey, controlat de un miliardar britanic, anunţa că a achiziționat firma Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru, ce deținea 95% din capitalul Avia Invest SRL, aceasta din urmă fiind concesionara aeroportului.

Evenimentul a provocat o serie de reacții negative și acuzații la adresa guvernului condus de Maia Sandu precum că ar fi vândut Aeroportul Internațional Chișinău. Fostul premier Ion Sturza chiar a cerut atunci demisia ministrului Economiei, sugerând că acesta este principalul vinovat de cele întâmplate.

„Ca cetățean a acestui stat, cer imperativ demisia ministrului Vadim Brînzan”, a scris Sturza pe Facebook.

Cu certitudine, BERD este o instituţie internaţională respectabilă şi nu ar trebui să punem la îndoială credibilitatea şi seriozitatea ei.

Totuşi analogiile nu pot fi evitate. Şi în cazul Danube, şi în cel al Avia Invest tranzacţia a fost efectuată în Cipru, o ţară cu un regim fiscal lejer, considerată chiar paradis fiscal, iar bugetul Republicii Moldova nu a avut nici-un beneficiu, adică nu a intrat nicio taxă din această tranzacţie.

Cum s-au schimbat proprietarii

La fel proprietarii/beneficiarii acestora de peste hotare s-au schimbat de câteva ori, iar statul a fost doar informat peste un anumit timp, fără a i se cere vre-un acord măcar formal.

Danube Logistics SRL a fost înregistrată pe 27 decembrie 2004 cu denumirea Azertrans SRL, având ca unic asociat pe Ghenadie Apostol, un fost angajat al grupului Azpetrol.

Pe 29 decembrie 2004, Guvernul Republicii Moldova a semnat cu grupul de companii azere Azpetrol, din care făcea parte și Azertrans, un set de acorduri privind finalizarea construcției la Giurgiulești a unui terminal petrolier, a unui port de pasageri și de mărfuri, a unei rafinării de petrol și a unei rețele de benzinării.

În plus, Azpetrol achita și datoria de circa 20 de milioane dolari a Guvernului față de BERD. În schimb Guvernul a oferit o serie avantaje fiscale, precum scutirea, timp de opt ani, de plata TVA și a taxelor vamale la importul produselor petroliere, terenuri pentru infrastructura Portului.

Peste două luni de zile, în februarie 2005, locul lui Apostol în capitalul social al Azertrans este luat de Azpetrol Oil Services Group BV din Olanda.

În 2005, Azpetrol a avut probleme cu autoritățile din Azerbaidjan și investitor a devenit compania olandeză Easeur Holding BV, iar companiile din Moldova Azpetrol, Azertrans și Azpetrol Refinery au fost redenumite în Bemol Retail, Danube Logistics și Bemol Refinary.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moscova a urcat pe locul al doilea în lume după numărul de miliardari în dolari, devansând Hong Kong și fiind întrecută doar de New York, potrivit celui mai recent clasament publicat de Forbes.

Până la 7 martie 2025, 90 de miliardari trăiau în capitala Rusiei — cu 16 mai mulți decât anul trecut, dintre care 11 sunt „nou-veniți”. Averea totală a acestor persoane se ridică la 409 miliarde de dolari, cu 31 de miliarde mai mult decât în 2024.

Cel mai bogat moscovit rămâne magnatul petrolier Vagit Alekperov, cu o avere estimată la 28,7 miliarde de dolari. Peste jumătate din această sumă provine din participația sa în gigantul „Lukoil”, de la care a încasat anul trecut peste 2 miliarde de dolari în dividende, în ciuda faptului că a părăsit funcția de președinte al companiei în aprilie 2022, după ce a fost vizat de sancțiunile impuse de Marea Britanie și Australia.

Moscova a reușit astfel să depășească Hong Kong, care anul trecut ocupa la egalitate locul doi cu capitala rusă. În prezent, Hong Kong se află pe locul trei, cu 72 de miliardari, fiind urmat de alte două orașe din China aflate în top 10.

Pe primul loc se menține New York, care a adăugat în 2024 încă 13 miliardari, ajungând la 123. Averea totală a acestora se ridică la 759 miliarde de dolari, iar liderul rămâne Michael Bloomberg, cu o avere de 105 miliarde de dolari.

În ciuda sancțiunilor occidentale, numărul miliardarilor din întreaga Rusie a crescut în 2024 de la 125 la 146, potrivit Forbes — cel mai mare număr din istoria clasamentului. 15 ruși au intrat pentru prima dată în top, iar 10 au revenit după o absență. Doar patru au ieșit din listă.

Totodată, averea combinată a celor mai bogați ruși a atins un nou record de 625,5 miliarde de dolari, depășind nivelul din 2023 (576,8 miliarde $) și chiar recordul pre-invazie din 2021 (606,2 miliarde $).

Potrivit Forbes, averea cumulată a miliardarilor ruși a depășit economiile tuturor cetățenilor ruși din sistemul bancar. Astfel, în timp ce cei mai bogați ruși dețineau 63,3 trilioane de ruble, populația țării avea în băncile rusești doar 57,5 trilioane de ruble (date valabile la 1 ianuarie 2025).