BERD taie prognoza pentru Moldova: doar 1,5% creștere în 2025

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a redus prognoza de creștere a PIB-ului Republicii Moldova pentru anul 2025 de la 1,8% la 1,5%, dar a menținut la 3,8% estimarea pentru 2026, potrivit unui nou raport publicat joi.

BERD explică revizuirea prognoei de creștere economică prin „performanța slabă a agriculturii și industriei prelucrătoare, importurile mari de energie și inflația persistent ridicată, care afectează consumul”. În primul trimestru din 2025, economia Moldovei s-a contractat cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal din cauza scăderii producției agricole și industriale, dar și a reducerii exporturilor de mărfuri.

Raportul menționează că întreruperea livrărilor de gaze din Rusia către regiunea transnistreană, la începutul anului, a generat o criză energetică. Moldova a fost nevoită să importe energie mai scumpă din România, ceea ce a majorat facturile la importuri, a dus la lărgirea deficitului comercial cu 50% și la dublarea deficitului de cont curent. În paralel, prețurile la energie au amplificat presiunile inflaționiste: tarifele la electricitate au crescut cu aproape 50%, iar cele la încălzirea centralizată cu 25%. Inflația anuală a urcat la 9,1% în ianuarie, înainte să scadă la 7,3% în august.

Potrivit autorilor, Banca Națională a Moldovei a reacționat la presiunile inflaționiste, menținând stabilitatea leului prin sprijinul finanțărilor externe. La rândul său, Comisia Europeană a intervenit cu un pachet de 250 milioane de euro pentru reziliența energetică, destinat subvențiilor pentru consumatori și investițiilor în energie verde.

„Deși creșterea pe termen scurt rămâne modestă, sprijinul continuu al UE, inclusiv Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro, din care 520 milioane sub formă de granturi, ar putea contribui la redresare”, subliniază raportul, atrăgând atenția că riscurile pe termen lung sunt legate de volatilitatea prețurilor la energie, ineficiența unor sectoare și cererea externă scăzută.

În septembrie, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării de la Chișinău a redus, la rândul său, prognoza de creștere pentru 2025 de la 2% la 1,3%, estimând o posibilă redresare spre sfârșitul anului, pe fundalul unor recolte mai bune de grâu și porumb. Totodată, ministerul a avertizat că războiul din Ucraina, tensiunile geopolitice și o eventuală recesiune în țările partenere comerciale rămân factori de risc majori.

BERD a mai redus prognozele de creștere și pentru alte economii din regiune: România – de la 1,6% la 0,9%, Ucraina – de la 3,3% la 2,5%, iar Rusia – de la 1,5% la 1,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

OPEC+ a reuşit să livreze aproximativ trei sferturi din creşterea de producţie pe care şi-a propus-o după începerea majorărilor în aprilie, iar până la finalul anului gradul de realizare ar putea coborî chiar şi spre jumătate, pe măsură ce producătorii se lovesc de limite de capacitate, au declarat surse şi analişti, iar datele arată aceeaşi tendinţă.

Consorţiul — care asigură aproape 50% din producţia mondială de petrol şi reuneşte OPEC şi aliaţi precum Rusia — pompează în prezent cu aproape 500.000 barili pe zi sub ţintele anunţate. Acest deficit, echivalent cu circa 0,5% din cererea globală, a contrazis aşteptările privind un excedent de ofertă şi a susţinut preţurile petrolului.

La vârf, reducerile totale ale OPEC+ (voluntare şi la nivelul întregului grup) au însumat 5,85 milioane bpd, structurate în trei „straturi” de tăieri. Opt membri care introducuseră tăieri voluntare în aprilie 2023 au început să le anuleze în aprilie 2025; ei plănuiesc să dezactiveze integral prima rundă de 2,2 milioane bpd până la sfârşitul lui septembrie şi să înceapă eliminarea celui de-al doilea strat de 1,65 milioane bpd în octombrie. În plus, Emiratele Arabe Unite au primit aprobarea să crească producţia cu 300.000 bpd între aprilie şi septembrie.

Analiza Reuters a datelor OPEC+ indică faptul că, între aprilie şi august, grupul a realizat doar 75% din majorările programate (dintr-un obiectiv de 1,92 milioane bpd pentru perioada respectivă), rezultând un deficit de aproape 500.000 bpd. Această insuficienţă a contribuit la menţinerea cotaţiei Brent aproape de 69 dolari/baril (un maxim de şapte săptămâni).

Indicatorii futures arată, de asemenea, percepţia unei pieţe strânse: preţul pentru livrarea imediată a Brent a avansat săptămâna aceasta la un premium de 2,39 USD faţă de contractele la şase luni — cel mai ridicat nivel din prima parte a lui august. „Curba futures indică o strângere a pieţei, în contrast cu afirmaţiile că există un excedent”, a comentat Giovanni Staunovo de la UBS, care îşi menţine prognozele actuale de preţ.

Două motive principale explică ecartul dintre ţinte şi realitate. În primul rând, OPEC+ a cerut unor membri, inclusiv Kazahstan şi Irak, să aplice reduceri compensatorii pentru depăşirile anterioare ale nivelurilor convenite. În al doilea rând, grupul se confruntă cu o capacitate sobră în scădere — producţie inactivă care poate fi repusă rapid online — după ani de investiţii insuficiente, au explicat sursele şi analiştii din industrie.

Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) estima la 4,1 milioane bpd capacitate sobră a OPEC+ în august, însă aproape tot acest volum este concentrat la Arabia Saudită şi EAU, potrivit unui cumpărător de profil. Mai mulţi delegaţi OPEC+ au recunoscut că majoritatea membrilor nu pot creşte semnificativ producţia.

Pentru septembrie şi octombrie OPEC+ a stabilit majorări de 547.000 bpd, respectiv 137.000 bpd. Datele de producţie pentru aceste luni nu sunt încă complete, dar analiştii estimează că realizările reale vor reprezenta probabil aproximativ jumătate din ţinte. De exemplu, Kpler şi RBC Capital apreciază că, la deblocarea celui de-al doilea strat de tăieri în octombrie, creşterea efectivă ar putea fi mult sub nivelul anunţat — RBC notând că impulsul real ar putea să nu depăşească 70.000 bpd în raport cu ţinta oficială.

Datele arată totuşi că Arabia Saudită a fost motorul majorării între aprilie şi august: producţia sa din august a fost cu 747.000 bpd mai mare decât în martie, acoperind mai mult de jumătate din creşterea cumulată a OPEC+ în perioada respectivă. Totuşi, capacitatea neutilizată urmează să scadă şi mai mult în următorii ani — Barclays anticipează un nivel al capacităţii sobră la 2 milioane bpd până în septembrie 2026.

Între timp, OPEC+ menţine în vigoare al treilea strat de tăieri, de 2 milioane bpd, până la finele anului 2026, ceea ce reprezintă un factor suplimentar care poate limita oferta dacă cererea rămâne solidă.

Concluzia analiştilor: deşi încă nu au fost revizuite major prognozele de preţ, natura persistentă a deficitului de livrări şi o capacitate sobră tot mai mică reprezintă elemente care pot susţine preţurile petrolului pe termen scurt şi mediu, în pofida aşteptărilor anterioare privind un exces de ofertă.