BERD trage semnalul: Moldova se goleşte – populația s-a redus cu aproape 30%

Republica Moldova se numără printre statele cu cel mai accentuat declin demografic din țările BERD, potrivit noului Transition Report 2025-26, publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Documentul arată că Moldova, alături de Bosnia și Herțegovina și Georgia, „a pierdut aproximativ 30% din populație din 1990 încoace, aproape exclusiv din cauza emigrării”.

Raportul descrie o transformare demografică accelerată în Europa emergentă, unde populațiile îmbătrânite și forța de muncă în scădere afectează direct perspectivele de creștere. BERD avertizează că „îmbătrânirea și scăderea populației vor reduce creșterea PIB-ului per capita cu aproximativ 0,36 puncte procentuale anual între 2024 și 2050” în economiile din regiune, categorie în care se află și Republica Moldova.

Declinul demografic este accentuat de scăderea fertilității, un fenomen generalizat în spațiul BERD. Raportul evidențiază că „fertilitatea a scăzut în toate țările BERD, iar multe economii sunt acum la sau sub rata de înlocuire de 2,1 copii per femeie”, iar Moldova nu face excepție, înregistrează aceleași tendințe structurale negative.

În ceea ce privește politicile de susținere a familiilor, BERD arată că statele din Europa emergentă, inclusiv Moldova, au introdus o gamă largă de măsuri pronataliste, dar impactul lor rămâne modest. Documentul notează că aceste politici variază de la indemnizații la servicii de îngrijire a copiilor, însă „efectele benefice ale transferurilor în numerar asupra natalității sunt în mare parte tranzitorii”.

Raportul analizează și calitatea integrării economice a statelor din regiune. Moldova înregistrează un scor semnificativ mai ridicat decât media în domeniul energetic, unde BERD remarcă „o deviație pozitivă de 2,3 puncte față de scorul general de integrare”, indicând progrese peste nivelul general al economiei naționale în acest sector.

BERD subliniază că declinul demografic este o problemă structurală care va influența economia, piața muncii și politicile publice ale Republicii Moldova în următoarele decenii. „Demografia nu este destin, însă răspunsurile politice trebuie formulate timpuriu”, transmite instituția în concluziile raportului.

BERD este o instituţie financiară internaţională care promovează dezvoltarea sectorului privat şi a iniţiativelor antreprenoriale în 36 de ţări de pe trei continente. Acţionariatul băncii este compus din 73 de ţări, UE şi BEI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#declin demografic #demografie #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar – structura care reunește principalele organizații din sectorul agroalimentar și reprezintă interesele a mii de producători agricoli din Republica Moldova contestă la Curtea Constituțională organizarea și funcționarea Camerelor Agricole, act normativ care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Într-o declarație publică, Consiliul afirmă că legea „încalcă drepturi fundamentale, introduce criterii discriminatorii și creează structuri birocratice paralele”, solicitând Parlamentului să inițieze de urgență sesizarea Curții Constituționale și să suspende intrarea în vigoare a prevederilor contestate.

Potrivit organizațiilor de profil, legea afectează în mod direct libertatea de asociere, întrucât fermierii ar urma să fie obligați, în practică, să devină membri ai Camerelor Agricole pentru a avea acces la anumite forme de sprijin. Consiliul consideră că acest lucru contravine atât Constituției Republicii Moldova, cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Totodată, asociațiile susțin că modelul propus nu reflectă principiile europene privind camerele agricole – autonomie financiară, independență față de Guvern și caracter strict consultativ – ci creează o structură quasi-obligatorie, neadaptată realităților economice și juridice ale țării.

Documentul critică și criteriile restrictive de eligibilitate pentru obținerea calității de membru, care ar exclude mulți mici producători agricoli, contrar principiului egalității. Consiliul atenționează că legea împarte fermierii în „eligibili” și „neeligibili”, afectând în special gospodăriile mici și mijlocii.

Organizațiile mai denunță lipsa unui studiu de fezabilitate, lipsa unui model financiar clar, precum și un proces de consultare publică pe care îl califică drept „mimat”, notează că propunerile sectorului au fost ignorate, iar legea creează dublări instituționale, suprapunându-se peste atribuțiile unor structuri deja existente, precum Camera de Comerț și Industrie sau centrele de consiliere agricolă.

Consiliul avertizează și asupra riscului de politizare a sectorului, considerând că dependența de finanțare de la bugetul public și rolurile consultative prevăzute de lege ar putea transforma Camerele Agricole într-un instrument politic, nu într-un reprezentant autentic al agricultorilor.

De asemenea, asociațiile reclamă că legea va genera o povară financiară suplimentară pentru fermieri, care ar fi obligați să achite cotizații mai multor structuri simultan – Camerelor Agricole, asociațiilor profesionale și altor organizații de ramură.

În concluzie, Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar solicită fracțiunilor parlamentare să inițieze procedura de verificare a constituționalității legii și să suspende aplicarea ei până la soluționarea tuturor aspectelor contestate. Organizațiile insistă că actuala formă a legii nu doar că afectează drepturile fermierilor, ci riscă să destabilizeze reprezentarea sectorului agricol și să creeze blocaje administrative suplimentare.