BERD va aloca 100 milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor din țară. Ce sectoare vor fi reparate

30 Nov. 2022, 16:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Nov. 2022, 16:17 // Actual //  MD Bani

Peste 85 de km de drum din țară vor fi reabilitați în cadrul Proiectului „Reabilitarea Drumurilor în Moldova IV”. În acest sens, Cabinetul de miniștri a aprobat modificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare privind realizarea lucrărilor de construcție şi reabilitare a drumurilor în Republica Moldova din 28 iunie 2013, semnat la Chișinău la 11 noiembrie 2022.

Acordul de modificare prevede oferirea unui împrumut suplimentar, în valoare de 100 milioane de euro, pentru implementarea deplină a Proiectului „Reabilitarea Drumurilor în Moldova IV”.

Modificările operate vor permite reabilitarea a peste 85 km de drum, pe următoarele sectoare:

  • drumul R14, R6 – Codrul Nou – Soroca – Unguri – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Soroca – Arionești, total 31 km;

  • drumul R8.1, R8 – Arionești – R14, sectorul Arionești – Otaci, total 9,4 km;

  • drumul M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România, sectorul de ocolire a orașului Vulcănești, total 8,58 km;

  • drumul R33 Hîncești – Lăpușna – M1, inclusiv supravegherea tehnică a acestor lucrări, total 37,2 km.

Reabilitarea obiectivelor de infrastructură va facilita accesul cetățenilor spre transportul rutier și va spori siguranța circulației rutiere. Totodată, va fi îmbunătățită starea şi calitatea rețelei drumurilor naționale, prin reducerea costurilor transportului rutier pentru utilizatorii drumurilor din Republica Moldova, ceea ce va genera, indirect, o creștere economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Feb. 2026, 11:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Feb. 2026, 11:07 // Actual //  Ursu Victor

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!