Compensații la căldură! Autoritățile au modificat categoriile de vulnerabilitate energetică

Comisia Situații Excepționale a modificat regulamentul de atribuire a categoriilor de vulnerabilitate energetică pentru acordarea compensațiilor la energie și căldură.

Pentru persoanele pentru care veniturile declarate sunt de cel puțin trei ori mai mari decât veniturile cunoscute în sistemele și resursele informaționale de stat, cu excepția angajaților din parcurile pentru tehnologia informaţiei, pentru calculul vulnerabilității energetice se va utiliza venitul cunoscut în sistemele și resursele informaționale de stat.

Pentru gospodăriile casnice pentru care consumul de gaze dintr-o anumită lună a perioadei reci precedente este mai mic sau egal cu 2 m3, pentru calculul vulnerabilității energetice se va utiliza valoarea echivalentă cu jumătate din plafonul eligibil pentru calculul cheltuielilor gospodăriei casnice pentru luna respectivă.

Gospodăriilor casnice pentru care costul energiei în perioada rece a anului este estimat la peste 10 mii lei pe lună li se va atribui cel mult categoria de vulnerabilitate energetică medie.

Pentru gospodăriile casnice care au indicat drept sursă principală de încălzire energia electrică, dar care nu au indicat utilizarea gazelor naturale și a energiei termice, în calculul costului energiei în perioada rece a anului va fi inclus și costul estimat al combustibililor solizi, conform prevederilor punctului 29 din Regulament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vulnerabilitate #compensatii #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi