BERD va majora suma alocată lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare. Va ajunge la 51 milioane EUR

În cadrul ședinței de astăzi, Guvernul a aprobat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Amendamentului din 06 octombrie 2021 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare, semnat la 14 noiembrie 2014. Astfel, suma va fi majorată de la 27,5 milioane euro până la 51 milioane de euro.

Prin intermediul Amendamentului propus spre ratificare se dispune majorarea sumei alocate de către BERD pentru reabilitarea infrastructurii feroviare de la 27,5 milioane euro până la 51 milioane de euro, dintre care 49 750 000 euro vor fi alocate pentru lucrări de reabilitare a infrastructurii, iar 1 250 000 euro pentru supravegherea tehnică a lucrărilor pe tronsonul de cale ferată Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Perioada de rambursare a Acordului de împrumut este de 15 ani (2017-2032).

De remarcat faptul că suma inițial împrumutată pentru lucrările de reabilitare a infrastructurii feroviare prin intermediul Proiectului constituie 55,0 milioane de euro, din care BERD a alocat 27,5 milioane euro, iar Banca Europeană pentru Investiții, 30 milioane euro. În urma efectuării evaluării costurilor și a studiilor de fezabilitate, cele două entități au convenit că sumele alocate pentru reabilitarea infrastructurii feroviare sunt insuficiente, intervenind astfel cu majorarea acestora, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Potrivit responsabililor, majorarea finanțării lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare va contribui la creșterea volumelor de mărfuri și de pasageri, transportate pe tronsonul de cale ferată Tighina-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești, prin intermediul căruia se efectuează majoritatea tranzitului mărfurilor din Federația Rusă, Ucraina și România.

De asemenea, Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi și proiectul de lege privind ratificarea Amendamentului din 18 august 2017 la Acordul de împrumut dintre RM și BERD în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare, semnat la 14 noiembrie 2014. Obiectivul principal al proiectului rezidă în amendarea clauzei privind tipul locomotivelor planificate spre procurare în cadrul Proiectului. Precizăm că inițial era prevăzută procurarea locomotivelor multifuncționale destinate tracțiunii vagoanelor de pasageri și a vagoanelor marfare, iar urmare a modificărilor efectuate s-a specificat un alt tip de locomotive, destinate transportului de marfă, care sunt mai puternice și oferă posibilitate de a trage garnituri mai lungi și mai grele în raport cu capacitățile tehnice ale locomotivelor multifuncționale.

#infrastructura feroviara #suma de bani #milioane de euro #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.