Bilanţul teribil al cutremurului din Turcia a trecut de 15.000 de morţi

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a apărat răspunsul guvernului său la cele două cutremure catastrofale, afirmând că a fost imposibil să se pregătească pentru amploarea dezastrului. Cel puţin 15.000 de persoane au murit în Turcia şi în nordul Siriei, scrie BBC

Criticii au susţinut că răspunsul serviciilor de urgenţă a fost prea lent şi că guvernul a fost slab pregătit. Erdogan a recunoscut că guvernul a întâmpinat unele probleme, dar a declarat că situaţia este acum „sub control”.

Liderul principalului partid de opoziţie din Turcia, Kemal Kilicdaroglu, nu a fost de acord. „Dacă există o persoană responsabilă pentru acest lucru, acela este Erdogan”, a spus el.

Preşedintele a respins acuzaţia şi a declarat că este nevoie de unitate în urma dezastrului: „Într-o perioadă ca aceasta, nu pot suporta ca oamenii să desfăşoare campanii negative în interes politic”, a declarat el reporterilor din Hatay.

Mii de supravieţuitori au petrecut o a treia noapte în frig, iar speranţa dispare pentru mulţi dintre cei prinşi sub dărâmături.

Un oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a avertizat că supravieţuitorii ar putea fi puternic afectaţi de temperaturile scăzute.

„Avem o mulţime de oameni care au supravieţuit în aer liber, în condiţii din ce în ce mai rele şi îngrozitoare”, a declarat miercuri Robert Holden, managerul de intervenţie în caz de cutremur al OMS.

„Suntem în pericol de a asista la un dezastru secundar care ar putea provoca daune mai multor persoane decât dezastrul iniţial dacă nu ne mişcăm în acelaşi ritm şi cu aceeaşi intensitate cu care o facem în ceea ce priveşte căutarea şi salvarea.”

În Siria, ţară vecină, eforturile de ajutorare au fost complicate de anii de conflict care au distrus infrastructura.

Punctul de trecere Bab al-Hawa dintre Turcia şi Siria a fost închis de la cutremur, deoarece drumurile au fost grav avariate.

În timp ce un oficial de rang înalt al ONU a declarat că drumul ar putea fi accesibil în curând, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a confirmat că ţara lucrează pentru a deschide alte două treceri de frontieră pentru a ajuta la intrarea ajutoarelor în ţară.

„Există unele dificultăţi în ceea ce priveşte ajutoarele Turciei şi ale comunităţii internaţionale care ajung în Siria. Din acest motiv, se depun eforturi pentru a deschide încă două treceri de frontieră”, a declarat el.

UE a confirmat că va trimite un ajutor de 3,5 milioane de euro în Siria, în urma unei cereri de asistenţă din partea guvernului, dar a precizat că ajutorul trebuie să fie livrat atât în zonele controlate de guvern, cât şi în cele controlate de rebeli.

Peste 1 500 de persoane au murit numai în provincia Idlib, iar un consilier al preşedintelui sirian Bashar al-Assad a declarat că sancţiunile împiedică Siria să primească ajutorul de care are nevoie.

„Nu avem suficiente buldozere, nu avem suficiente macarale, nu avem suficient petrol din cauza sancţiunilor europene şi americane”, a declarat Bouthaina Shabban.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #cutremur #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.