DOC// Cum și-a gestionat anul trecut banii guvernatorul BNM

18 Iul. 2022, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Realitatea.md
18 Iul. 2022, 11:09 // Actual //  Realitatea.md

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a câștigat 1,917 mil. de lei – salariul BNM și venituri din dobânzile la depozitele bancare – mai mult cu 22% decât în anul 2020, potrivi declarației de avere.

Octavian Armașu împreună cu soția Elena Armașu au șapte depozite bancare și au adunat din dobânzi – 21,3 mii de lei. Soția guvernatorul, care este angajată la reprezentanța Bayer în Republica Moldova a ridicat un salariu de 980 mii de lei. Guvernatorul mai are două conturi curent în euro – 43,3 mii de euro la OTP Bank, un cont curent în lei – 112,7 mii de lei la aceiași bancă, două depozite bancar la maib – 706,9 mii de lei, un depozit în dolari – 16,9 mii și trei conturi curente la maib – 35,7 mii de lei

Guvernatorul BNM împreună cu soția Elena Armașu au încasat 48,200 mii de euro de pe urma înstrăinării a patru imobile.

Octavian Aramașu, împreună cu soția dețin în proprietate 173 de terenuri agricole, iar de pe urma dării în chirie a acestora au încasat, în anul 2021, 300 mii de lei.

Familia Armașu deține un apartament cu o suprafața de 103 metri pătrați care costă puțin peste 2 milioane de lei și o vilă în sumă de 279 mii de lei.

Soția guvernatorului conduce on Volvo XC60 cu o valoare indicată de 44,7 mii de euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

declaration_20220718_110641 (1) by Victor Ursu on Scribd

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2026, 17:24 // Actual //  bani.md

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.