DOC// Cum și-a gestionat anul trecut banii guvernatorul BNM

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a câștigat 1,917 mil. de lei – salariul BNM și venituri din dobânzile la depozitele bancare – mai mult cu 22% decât în anul 2020, potrivi declarației de avere.

Octavian Armașu împreună cu soția Elena Armașu au șapte depozite bancare și au adunat din dobânzi – 21,3 mii de lei. Soția guvernatorul, care este angajată la reprezentanța Bayer în Republica Moldova a ridicat un salariu de 980 mii de lei. Guvernatorul mai are două conturi curent în euro – 43,3 mii de euro la OTP Bank, un cont curent în lei – 112,7 mii de lei la aceiași bancă, două depozite bancar la maib – 706,9 mii de lei, un depozit în dolari – 16,9 mii și trei conturi curente la maib – 35,7 mii de lei

Guvernatorul BNM împreună cu soția Elena Armașu au încasat 48,200 mii de euro de pe urma înstrăinării a patru imobile.

Octavian Aramașu, împreună cu soția dețin în proprietate 173 de terenuri agricole, iar de pe urma dării în chirie a acestora au încasat, în anul 2021, 300 mii de lei.

Familia Armașu deține un apartament cu o suprafața de 103 metri pătrați care costă puțin peste 2 milioane de lei și o vilă în sumă de 279 mii de lei.

Soția guvernatorului conduce on Volvo XC60 cu o valoare indicată de 44,7 mii de euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

declaration_20220718_110641 (1) by Victor Ursu on Scribd

#Armașu #venit #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.