Biroul de asistență pentru comerț al Parteneriatului Estic va stimula dezvoltarea întreprinderilor mici din Moldova

Uniunea Europeană și Centrul de Comerț Internațional (ITC), în parteneriat cu Ministerul Economiei al Republicii Moldova, au lansat platforma de asistență în comerț a Parteneriatului Estic (PaE) pentru comunitatea de afaceri din Moldova.

UE este cea mai mare piață de export pentru produsele moldovenești, cu potențialul de a crește cu 20% mai mult în următorii cinci ani. Acest lucru s-ar putea traduce într-un export suplimentar de 1,12 miliarde de euro.

Prin intermediul noii platforme EaP Trade Helpdesk (eap.tradehelpdesk.org/ro pentru limba română și eap.tradehelpdesk.org/ru pentru limba rusă), actorii publici și privați vor avea acces la informații comerciale ușor de utilizat care să contribuie la intensificarea comerțului între țările din regiunea Parteneriatului Estic și cu UE.

Platforma va ghida utilizatorii prin cele trei etape ale procesului de analiză a comerțului:

Identificarea celor mai promițătoare piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE.

Furnizarea unei imagini de ansamblu asupra condițiilor de acces pe piață și conectarea acestora cu partenerii relevanți din țara lor sau de pe piața de destinație.

Permițând utilizatorilor, prin intermediul Centrului de Asistență integrat în platformă, să-și exprime dubiile și să obțină sprijin din partea unei rețele de experți naționali coordonați de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Camera de Comerț și Industrie și Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Lansarea este complementată de o săptămână de formare extinsă pentru oficialii Guvernului Republicii Moldova și organizațiile de suport în afacere. Formarea le va permite să dezvolte noi portofolii comerciale care deservesc întreprinderile mici din Republica Moldova, ce constituie cel mai mare procent din toate întreprinderile din economia de afaceri.

Vadim Gumene, Secretar de Stat, Ministerul Economiei al Republicii Moldova: „Îndată ce platforma va fi definitivată, drept un spațiu informațional eficient pentru agenții economici și toate părțile interesate antrenate în comerțul internațional, întreprinderile din statele membre ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, vor avea acces sporit la informații comerciale, veridice și transparente privind regiunea PaE și UE. De asemenea, centrul de asistență online, va permite întreprinderilor să raporteze probleme legate de export și import și să obțină soluții practice de la autoritățile responsabile”.

Vasile Plamadeala, Consilier pe probleme de Comerț, Delegatia UE în Moldova: „Utilizarea platformei Trade Helpdesk va favoriza valorificarea tuturor oportunităților și potențialului de export neutilizat și identificarea noilor piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE, oferind în același sens și un acces mai bun și mai ușor la piața UE pentru a beneficia în continuare de oportunitățile AA/DCFTA”.

Christophe Durand, Specialist Principal în Domeniul Informației despre Comerț, International Trade Centre – ITC: „UE împreună cu Parteneriatul Estic reprezintă mai mult de jumătate din comerțul Moldovei. Dar acest comerț este relativ concentrat – atât în ceea ce privește produsele, cât și destinațiile, lăsând neexplorate posibilitățile de diversificare în majoritatea țărilor UE și a altor țări din Parteneriatul Estic. Prin explorarea acestor oportunități, în următorii cinci ani, comerțul Republicii Moldova cu UE poate crește cu 20% mai mult, adăugând 1,12 miliarde de euro”.

Platforma recent lansată EaP Trade Helpdesk prezintă o imagine de ansamblu a noilor posibilități de piață atât pentru produsele consacrate, cât și pentru cele mai puțin cunoscute, exportate nu doar în Parteneriatul Estic, ci și în UE.

Există o serie de oportunități de export neutilizate, de exemplu, exporturile de fructe moldovenești pot fi de cinci ori mai mari diversificându-se de pe piețele tradiționale din Polonia și România pe piețe precum Germania, Italia, Spania și Olanda.

Sectorul confecțiilor și textilelor își poate dubla exporturile către anul 2027, piețele din Grecia, Austria, Olanda oferând cele mai bune oportunități.

Platforma conține informații detaliate privind cerințele de acces pentru piețele existente și nou identificate, oferă surse de cunoștințe și permite utilizatorilor să transmită întrebări rețelei naționale de experți tehnici prin intermediul Centrului de Asistență. Proiectul durează până în 2024, iar după lansarea platformei, se vor efectua sondaje în urma feedback-ului companiilor moldovenești în privința mediului de afaceri, precum și activități de dezvoltare a datelor privind comerțul cu servicii.

#minister #platforma #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.