Bitcoin este mai puţin „aur digital” şi mai mult „carne de vită digitală”. Ce daune aduce mediului

30 Sept. 2022, 11:22
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
30 Sept. 2022, 11:22 // Au Bani //  MD Bani

Daunele aduse mediului de producerea criptomonedelor reprezintă în medie 35% din valoarea lor de piaţă în ultimii cinci ani, relatează The Guardian.

Bitcoin are un impact asupra climei mai mare decât cel al mineritului de aur şi la nivelul extracţiei de gaze naturale sau al creşterii vitelor pentru carne. Cercetarea de la Universitatea din New Mexico, publicată în revista Scientific Reports, a evaluat costul climatic al diferitelor mărfuri ca parte din valoarea.

Unele, cum ar fi cărbunele, provoacă daune aproape la fel de mari ca întreaga valoare a pieţei pe care o susţin, un raport de 95%, potrivit analizei. Alte mărfuri, cum ar fi producţia de carne de porc, generează un impact uriaş asupra climei în termeni absoluţi, dar numai pentru că piaţa este atât de masivă.

Cu toate acestea, Bitcoin se situează între cele două. Potrivit economiştilor, daunele climatice cauzate de producerea monedei digitale au fost în medie de 35% din valoarea sa de piaţă în ultimii cinci ani, atingând un vârf de 82% în 2020.

Această valoare este comparabilă cu cea a cărnii de vită, care provoacă daune egale cu 33% din piaţa sa, sau a gazelor naturale, care atinge 46%. Şi este cu mult peste aur, marfa cu care susţinătorii criptomonedei o compară cel mai mult, care are un impact asupra climei de doar 4% din valoarea sa de piaţă, datorită valorii sale globale enorme care eclipsează impactul mare asupra mediului al extracţiei sale.

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.