Bitcoin este mai puţin „aur digital” şi mai mult „carne de vită digitală”. Ce daune aduce mediului

Daunele aduse mediului de producerea criptomonedelor reprezintă în medie 35% din valoarea lor de piaţă în ultimii cinci ani, relatează The Guardian.

Bitcoin are un impact asupra climei mai mare decât cel al mineritului de aur şi la nivelul extracţiei de gaze naturale sau al creşterii vitelor pentru carne. Cercetarea de la Universitatea din New Mexico, publicată în revista Scientific Reports, a evaluat costul climatic al diferitelor mărfuri ca parte din valoarea.

Unele, cum ar fi cărbunele, provoacă daune aproape la fel de mari ca întreaga valoare a pieţei pe care o susţin, un raport de 95%, potrivit analizei. Alte mărfuri, cum ar fi producţia de carne de porc, generează un impact uriaş asupra climei în termeni absoluţi, dar numai pentru că piaţa este atât de masivă.

Cu toate acestea, Bitcoin se situează între cele două. Potrivit economiştilor, daunele climatice cauzate de producerea monedei digitale au fost în medie de 35% din valoarea sa de piaţă în ultimii cinci ani, atingând un vârf de 82% în 2020.

Această valoare este comparabilă cu cea a cărnii de vită, care provoacă daune egale cu 33% din piaţa sa, sau a gazelor naturale, care atinge 46%. Şi este cu mult peste aur, marfa cu care susţinătorii criptomonedei o compară cel mai mult, care are un impact asupra climei de doar 4% din valoarea sa de piaţă, datorită valorii sale globale enorme care eclipsează impactul mare asupra mediului al extracţiei sale.

#aur digital #mediu #daune #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii energetice continuă să concureze pentru activele internaționale ale Lukoil, în pofida acordului preliminar anunțat săptămâna trecută privind vânzarea portofoliului către fondul american de private equity Carlyle, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Reuters.

Potrivit acestora, cel puțin două companii, inclusiv Chevron, analizează în continuare posibilitatea de a prelua activele Lukoil din afara Rusiei. Un parteneriat între Chevron și Quantum Energy Partners, precum și un grup condus de banca de investiții Xtellus Partners, poartă în continuare discuții atât cu Lukoil, cât și cu Guvernul SUA privind structura unei eventuale tranzacții.

Sursele precizează că acordul cu Carlyle nu este unul definitiv. Fondul american se află încă într-o etapă de analiză aprofundată a activelor, iar situația se poate schimba. Lukoil a confirmat, la rândul său, că negocierile cu alți potențiali cumpărători sunt în desfășurare.

Procesul de vânzare este complicat de sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a blocat până acum două tentative ale Lukoil de a-și vinde activele din străinătate, una către traderul elvețian Gunvor și alta printr-un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners. De asemenea, OFAC a informat că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie plasați într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, fondurile urmând să fie înghețate până la ridicarea sancțiunilor.

Lukoil are termen limită până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din afara Rusiei. Portofoliul internațional al companiei, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras interesul mai multor jucători majori din industrie, inclusiv Exxon Mobil. Acordul preliminar cu Carlyle, convenit la 29 ianuarie, exclude activele din Kazahstan.

În paralel, surse Reuters susțin că Carlyle discută cu investitori din Emiratele Arabe Unite pentru un posibil parteneriat. Fonduri suverane din Abu Dhabi, precum Mubadala, XRG și IHC, ar fi analizat preluarea unor participații în portofoliul de active, în cazul în care tranzacția va fi finalizată.

Pentru încheierea oricărui acord, este necesară aprobarea OFAC, precum și avizul Kremlin și al Banca Centrală a Rusiei, au mai precizat sursele.