Bitcoin este mai puţin „aur digital” şi mai mult „carne de vită digitală”. Ce daune aduce mediului

Daunele aduse mediului de producerea criptomonedelor reprezintă în medie 35% din valoarea lor de piaţă în ultimii cinci ani, relatează The Guardian.

Bitcoin are un impact asupra climei mai mare decât cel al mineritului de aur şi la nivelul extracţiei de gaze naturale sau al creşterii vitelor pentru carne. Cercetarea de la Universitatea din New Mexico, publicată în revista Scientific Reports, a evaluat costul climatic al diferitelor mărfuri ca parte din valoarea.

Unele, cum ar fi cărbunele, provoacă daune aproape la fel de mari ca întreaga valoare a pieţei pe care o susţin, un raport de 95%, potrivit analizei. Alte mărfuri, cum ar fi producţia de carne de porc, generează un impact uriaş asupra climei în termeni absoluţi, dar numai pentru că piaţa este atât de masivă.

Cu toate acestea, Bitcoin se situează între cele două. Potrivit economiştilor, daunele climatice cauzate de producerea monedei digitale au fost în medie de 35% din valoarea sa de piaţă în ultimii cinci ani, atingând un vârf de 82% în 2020.

Această valoare este comparabilă cu cea a cărnii de vită, care provoacă daune egale cu 33% din piaţa sa, sau a gazelor naturale, care atinge 46%. Şi este cu mult peste aur, marfa cu care susţinătorii criptomonedei o compară cel mai mult, care are un impact asupra climei de doar 4% din valoarea sa de piaţă, datorită valorii sale globale enorme care eclipsează impactul mare asupra mediului al extracţiei sale.

#aur digital #mediu #daune #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trei dintre șase proiecte inovatoare vor fi testate în Sandbox-ul energetic din Republica Moldova, după finalizarea celei de-a doua runde de evaluare a dosarelor depuse în cadrul mecanismului dedicat soluțiilor inovatoare din domeniul energiei. Inițiativele au fost selectate de Comisia pentru spații de testare inovativă, în urma unei analize a proiectelor cu potențial ridicat de a contribui la digitalizarea sectorului, creșterea flexibilității sistemului energetic și integrarea surselor regenerabile.

Printre proiectele alese se numără „Moldova VPP Sandbox: Prețuri dinamice și agregarea prosumatorilor”, propus de consorțiul Wise Agile SRL, YellowGrid International Limited și Hexpera Tech S.R.L., care urmărește integrarea mai eficientă a consumatorilor ce produc energie în sistem, inclusiv prin tarife flexibile și utilizarea inteligentă a energiei generate. Un alt proiect selectat este „Moldova Energy Hub Tech – BRP for Small Commercial Renewable Energy Sources and Non-Profit Organizations”, prezentat de Sandrologic Grup S.R.L., care propune soluții pentru integrarea micilor producători de energie regenerabilă și a organizațiilor non-profit în piața de energie, prin mecanisme de echilibrare și management al dezechilibrelor. Cel de-al treilea proiect, „SCADEX LiveGrid”, aparține companiei românești SC Bluenote Communications SA și vizează testarea unor tehnologii avansate pentru monitorizarea și optimizarea funcționării rețelelor electrice, cu accent pe date în timp real și reziliența sistemului.

Proiectele vor fi implementate în regim de testare, în cadrul Sandbox-ului energetic, fără a presupune modificări permanente ale cadrului normativ. Rezultatele obținute vor contribui la fundamentarea viitoarelor decizii de reglementare și la dezvoltarea unor mecanisme de guvernanță și soluții de scalare, în funcție de performanța demonstrată.

Republica Moldova este prima țară din Europa Centrală și de Est care a introdus mecanismul de tip Sandbox pentru stimularea inovației în sectorul energetic, mecanism devenit funcțional după aprobarea regulamentelor privind operaționalizarea spațiilor de testare inovativă. Participarea este condiționată, printre altele, de o experiență relevantă de minimum șapte ani, pentru a asigura maturitatea și capacitatea operațională a participanților.

#sandbox #ministerul energiei #energie regenerabilă #proiecte