Bitcoin este mai puţin „aur digital” şi mai mult „carne de vită digitală”. Ce daune aduce mediului

Daunele aduse mediului de producerea criptomonedelor reprezintă în medie 35% din valoarea lor de piaţă în ultimii cinci ani, relatează The Guardian.

Bitcoin are un impact asupra climei mai mare decât cel al mineritului de aur şi la nivelul extracţiei de gaze naturale sau al creşterii vitelor pentru carne. Cercetarea de la Universitatea din New Mexico, publicată în revista Scientific Reports, a evaluat costul climatic al diferitelor mărfuri ca parte din valoarea.

Unele, cum ar fi cărbunele, provoacă daune aproape la fel de mari ca întreaga valoare a pieţei pe care o susţin, un raport de 95%, potrivit analizei. Alte mărfuri, cum ar fi producţia de carne de porc, generează un impact uriaş asupra climei în termeni absoluţi, dar numai pentru că piaţa este atât de masivă.

Cu toate acestea, Bitcoin se situează între cele două. Potrivit economiştilor, daunele climatice cauzate de producerea monedei digitale au fost în medie de 35% din valoarea sa de piaţă în ultimii cinci ani, atingând un vârf de 82% în 2020.

Această valoare este comparabilă cu cea a cărnii de vită, care provoacă daune egale cu 33% din piaţa sa, sau a gazelor naturale, care atinge 46%. Şi este cu mult peste aur, marfa cu care susţinătorii criptomonedei o compară cel mai mult, care are un impact asupra climei de doar 4% din valoarea sa de piaţă, datorită valorii sale globale enorme care eclipsează impactul mare asupra mediului al extracţiei sale.

#aur digital #mediu #daune #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualizarea valorilor cadastrale, promovată de Guvern, riscă să genereze majorarea impozitelor pe proprietate, în lipsa unor mecanisme clare de protecție socială, avertizează economistul Marin Gospodarenco. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la Vocea Basarabiei, unde acesta a explicat implicațiile reale ale reformei pentru cetățeni.

Potrivit economistului, valorile cadastrale sunt actualizate în multe cazuri de două sau chiar trei ori, iar autoritățile centrale transferă responsabilitatea gestionării impactului către administrațiile publice locale. „Statul ridică baza de impozitare, dar spune că primăriile vor ajusta cotele. Este un transfer clar de responsabilitate”, susține Gospodarenco.

El atrage atenția că multe primării sunt subfinanțate, dependente de transferurile de la bugetul de stat și aflate sub presiune bugetară constantă. În aceste condiții, există un risc major ca ratele de impozitare să rămână neschimbate, ceea ce ar duce automat la dublarea sau chiar triplarea impozitelor pentru proprietari.

„Asta înseamnă un risc real de șoc fiscal, mai ales pentru pensionari, familii cu venituri mici și pentru cei care nu au cumpărat locuințe ca investiție, ci trăiesc în ele”, avertizează economistul.

O altă problemă semnalată este lipsa unui mecanism național unitar de protecție socială. Reforma nu prevede plafoane clare, limite de creștere sau scutiri obligatorii, iar deciziile sunt lăsate integral la discreția autorităților locale. „Capacitățile primăriilor sunt foarte diferite. Riscăm situații absurde, în care pentru același tip de locuință, într-o localitate oamenii vor fi protejați, iar în alta vor plăti mult mai mult”, a explicat Gospodarenco.

În opinia sa, reforma este necesară din punct de vedere tehnic, întrucât valorile cadastrale erau depășite, însă implementarea este făcută fără amortizoare sociale suficiente. „Statul spune că nu încasează nimic direct, dar impactul va fi resimțit în mod direct în buzunarul cetățenilor”, a subliniat economistul.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.