Bitcoin este mai puţin „aur digital” şi mai mult „carne de vită digitală”. Ce daune aduce mediului

Daunele aduse mediului de producerea criptomonedelor reprezintă în medie 35% din valoarea lor de piaţă în ultimii cinci ani, relatează The Guardian.

Bitcoin are un impact asupra climei mai mare decât cel al mineritului de aur şi la nivelul extracţiei de gaze naturale sau al creşterii vitelor pentru carne. Cercetarea de la Universitatea din New Mexico, publicată în revista Scientific Reports, a evaluat costul climatic al diferitelor mărfuri ca parte din valoarea.

Unele, cum ar fi cărbunele, provoacă daune aproape la fel de mari ca întreaga valoare a pieţei pe care o susţin, un raport de 95%, potrivit analizei. Alte mărfuri, cum ar fi producţia de carne de porc, generează un impact uriaş asupra climei în termeni absoluţi, dar numai pentru că piaţa este atât de masivă.

Cu toate acestea, Bitcoin se situează între cele două. Potrivit economiştilor, daunele climatice cauzate de producerea monedei digitale au fost în medie de 35% din valoarea sa de piaţă în ultimii cinci ani, atingând un vârf de 82% în 2020.

Această valoare este comparabilă cu cea a cărnii de vită, care provoacă daune egale cu 33% din piaţa sa, sau a gazelor naturale, care atinge 46%. Şi este cu mult peste aur, marfa cu care susţinătorii criptomonedei o compară cel mai mult, care are un impact asupra climei de doar 4% din valoarea sa de piaţă, datorită valorii sale globale enorme care eclipsează impactul mare asupra mediului al extracţiei sale.

#aur digital #mediu #daune #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a anunțat că, pe 27 februarie, Consiliul de Directori al Fondul Monetar Internațional va discuta raportul misiunii pe Articolul IV și inițierea negocierilor pentru un nou program cu Republica Moldova.

„Pe 27 februarie, Consiliul de Directori al Fondului Monetar Internațional va discuta raportul misiunii pe articolul 4 și începerea discuțiilor asupra unui nou program cu Republica Moldova. Nu s-a făcut până nu s-a făcut, dar așteptăm vești bune din Washington D.C.”, a declarat șeful Executivului.

Anunțul vine în contextul în care precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a beneficiat însă de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Autoritățile au recunoscut anterior că aceste fonduri nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli bugetare.