Bitcoin și-a pierdut jumătate din valoare după suma-record atinsă în noiembrie 2021

Valoarea Bitcoin a scăzut sub 34.000 de dolari în timpul weekendului, moneda virtuală pierzând 50% din vârful de 68.000 de dolari atins în noiembrie 2021, informează BBC în baza datelor Coinbase.

Scăderea criptomonedei s-a produs în contextul în care piețele bursiere din întreaga lumea au înregistrat scăderi în ultimele zile.

Valorea Bitcoin reprezintă o treime din valoarea totală a pieței de criptomonede, cea mai cunoscută monedă virtuală fiind evaluată la 640 de miliarde de dolari.

Etehereum, a doua mare criptomonedă din piață, a înregistrat de asemenea scăderi, pierzând 10% din valoare în decurs de o săptămână.

Deși în 2022 piața de criptomonede a fost relativ stabilă, volatilitatea ridicată rămâne o caracteristică principală a monedelor virtuale, ea manifestându-se mai ales în ultimii 2 ani.

Tranzacțiile cu criptomonede au fost realizat ani de zile în special de investitori privați, însă recent pe piața de criptomonede au intrat o serie de investitori mari, precum fonduri hedge sau administratori de fonduri.

Întrucât tot mai mulți investitori tradiționali au început să tranzacționeze criptomonede, acestea din urmă au început să urmeze trendul burselor internaționale. Majoritatea investitorilor mari care cumpără criptomonede le consideră active cu grad ridicat de risc.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#valoare #criză #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.