Bitcoin și-a pierdut jumătate din valoare după suma-record atinsă în noiembrie 2021

Valoarea Bitcoin a scăzut sub 34.000 de dolari în timpul weekendului, moneda virtuală pierzând 50% din vârful de 68.000 de dolari atins în noiembrie 2021, informează BBC în baza datelor Coinbase.

Scăderea criptomonedei s-a produs în contextul în care piețele bursiere din întreaga lumea au înregistrat scăderi în ultimele zile.

Valorea Bitcoin reprezintă o treime din valoarea totală a pieței de criptomonede, cea mai cunoscută monedă virtuală fiind evaluată la 640 de miliarde de dolari.

Etehereum, a doua mare criptomonedă din piață, a înregistrat de asemenea scăderi, pierzând 10% din valoare în decurs de o săptămână.

Deși în 2022 piața de criptomonede a fost relativ stabilă, volatilitatea ridicată rămâne o caracteristică principală a monedelor virtuale, ea manifestându-se mai ales în ultimii 2 ani.

Tranzacțiile cu criptomonede au fost realizat ani de zile în special de investitori privați, însă recent pe piața de criptomonede au intrat o serie de investitori mari, precum fonduri hedge sau administratori de fonduri.

Întrucât tot mai mulți investitori tradiționali au început să tranzacționeze criptomonede, acestea din urmă au început să urmeze trendul burselor internaționale. Majoritatea investitorilor mari care cumpără criptomonede le consideră active cu grad ridicat de risc.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#valoare #criză #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.