Prietenul apropiat al lui Putin, care a construit drumuri și în Moldova a adunat venituri de 264 mil. euro în România

Constructorul austriac Strabag a înregistrat în 2021 venituri în valoare de 264 de milioane de euro în România, în creştere cu 5% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor publicate în cel mai recent raport financiar al grupului, aferent anului 2021. Astfel, contribuţia României la businessul întregului grup a fost anul trecut de 2%.

Strabag s-a menţinut la 1.743 de angajaţi pe piaţa din România în 2021, un nivel similar cu cel din anul anterior. Printre proiectele câştigate în 2021 se numără realizarea lucrărilor la tronsonul care va lega Oradea de autostrada 3, pe o lungime de 19 kilometri. Contractul are o valoare de 111 milioane de euro şi are ca durată de realizare doi ani.

„După trei ani de creştere, industria construcţiilor din România a stagnat, cu un minus de 0,3% în 2021. Construcţia de locuinţe se evidenţiază în mod special, fiind de câţiva ani cel mai puternic contributor la creşterea industriei construcţiilor, ca urmare a cererii mari din acest segment“, se mai arată în raport.

În anul 2012, Strabag a câștigat un contract de 34,6 mil. de euro pentru reabilitarea a 48 km din drumul Sărătenii Vechi – Soroca din Republica Moldova. În luna aprilie a anului 2021, întreprinderea de stat Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a pierdut și la Curtea Supremă de Justiție litigiul cu firma austriacă Strabag AG și urmează să achite despăgubiri de circa 8,4 milioane de euro (peste 181 milioane de lei) pentru lucrările executate de Strabag.

Strabag este unul dintre cele mai mari concerne de construcţii din Europa. Are aproximativ 73.600 de angajaţi. Principalii acţionari ai Strabag sunt Haselsteiner Group (29,5%), Raiffeisen NÖ-Wien Group (15,5%), UNIQA Group (15,0%) şi Rasperia Trading Limited, controlată de Oleg Deripaska (30%).

Oleg Deripaska, unul dintre oligarhii apropiați de președintele Rusiei, Vladimir Putin, deține afaceri și în România. Are o avere ce este estimată la 7 miliarde de dolari, iar în România deține Hotelul Grand, care se află sub franciza Marriott, dar și două firme puternice în domeniul construcțiilor de drumuri: Strabag și Antrepriza de Reparații și Lucrări Cluj.

#Deripaska #drumuri #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM