Blugii Levi’s: Cum a ajuns brandul să cucerească o lume întreagă. La un moment dat au fost la un pas de faliment

26 Ian. 2022, 10:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
26 Ian. 2022, 10:15 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Marca de îmbrăcăminte, care acum este considerată mega-celebră și este asociată cu tineretul și generația milenială, a fost în pragul falimentului nu cu mult timp în urmă și a fost considerată demodată. Dar cum au reușit să-și schimbe imaginea datorită puterii Internetului?

Istoria Levi’s

Marca de îmbrăcăminte Levi’s a fost creată de imigrantul evreu de origine germană, Levi Strauss, care a venit în Statele Unite și s-a stabilit în San Francisco în anul 1853. Încă de la început, a dorit să deschidă o altă filială a galanteriei întemeiate de frații săi la New York. Datorită muncii grele și a flerului pentru afaceri, Levi a transformat în 20 de ani magazinul mic într-o companie înfloritoare. Galanteria sa a fost adesea vizitată de Jacob Davis, un croitor cu care a încheiat mai târziu un parteneriat.

Unul dintre primele modele ale celor doi domni au fost niște pantalonii solizi care aveau nituri metalice în cele mai vulnerabile locuri pentru a preveni ruperea. În anul 1873, acești domni au primit pentru acest produs un brevet de la US Patent Office. Această dată este considerată momentul oficial al creării blugilor în forma pe care o cunoaștem astăzi. Pentru producția de pantaloni, Levi Strauss & Co au folosit material de înaltă calitate care a fost furnizat de Amoskeag Mill, o companie cunoscută pentru fabricarea de țesături extrem de solide. Pantalonii Levi’s s-au dovedit a fi un produs foarte durabil, cumpărat din ce în ce mai des de oameni care lucrau în condiții dificile. O dovadă a calității acestora este faptul că primii blugi de lucru ai mărcii au fost denumiți „Waist overalls”.

La un pas de eșec

În 1997, lumea nu știa ce înseamnă cumpărăturile online. Jeff Bezos nu era încă cel mai bogat om din lume, iar Amazon.com a fost ignorat cu grijă, necrezând în viitorul acestui site. Majoritatea celor mai mari retaileri au adoptat o atitudine de așteptare, neîndrăznind să intre în acest „spațiu virtual”.

În acest timp, vânzările LS&Co erau în scădere de câțiva ani, iar mass-media a reproșat mărcii că și-a pierdut influența în rândul tinerilor consumatori. Compania a făcut un pas neașteptat – a decis să folosească internetul pentru a reveni pe piața de tineret .

Ei au abordat agenția Ketchum pentru a dezvolta o strategie inovatoare. Studenții care nu pot trăi fără internet au fost aleși ca fiind public țintă. Agenția de PR a aflat curând că chiar și atunci – la începutul erei Internetului, acest public țintă nu și-a părăsit ecranele computerelor ore în șir.

Ketchum a decis să invite trei studenți să încerce să cumpere online tot ce au nevoie pentru un semestru întreg. Lista includea mâncare, haine, articole de toaletă – într-un cuvânt, absolut totul.

Atunci mass-media mai avea întrebări, este posibil să supraviețuiești cu adevărat cumpărând pe internet?

Chiar și selecția studenților a atras sute de înscrieri într-o săptămână, creând zgomotul de care avea nevoie magazinul online în curs de dezvoltare, iar în faza de implementare, cifrele au fost uimitoare:

Traficul site-ului Levi.com a crescut de la 3.000 de persoane pe zi la 130.000 de persoane pe zi după experiment.
– În timpul experimentului Levi’s Semester Online, peste 20.400 de vizitatori s-au conectat la Levi.com pentru a viziona emisiunile săptămânale.
— Entuziasmul față de experimentul de pe internet a fost numeros: CNN, USA Today, New York Times și mulți alții au scris recenzii pozitive ale campaniei.

Ce pot învăța antreprenorii din această poveste?

Uneori merită să-ți asumi un risc, să încerci ceva nou. Dacă nu ar fi strategia fabuloasă pe care au ales-o Ketchum și LS&Co, cine știe dacă blugii cu etichetă roșie ar fi devenit atât de iconici pentru tineretul anilor 2000?

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală