BNM, spectator pe piața valutară! Cererea firmelor acoperită aproape integral de populație

22 Ian. 2026, 09:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
22 Ian. 2026, 09:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În luna decembrie 2025, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a ajuns la 92,1%, în creștere față de 89,9% înregistrat în noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Comparativ cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 90,3 milioane euro, ceea ce reprezintă un avans de 41,3%, până la 308,7 milioane euro. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a crescut cu 92,3 milioane euro (+38,0%), atingând 335,3 milioane euro.

Pe parcursul lunii de raportare, BNM nu a intervenit pe piața valutară locală, evoluțiile fiind absorbite integral de mecanismele pieței.

Pentru intervalul ianuarie–decembrie 2025, oferta netă de valută de la persoanele fizice a totalizat 3,16 miliarde euro, în creștere cu 12,7% față de 2024. Vânzările nete de valută către persoanele juridice au însumat 3,75 miliarde euro, cu 13,0% mai mult decât în anul precedent.

În acest context, gradul mediu de acoperire pe întreg anul 2025 a fost de 84,4%, nivel apropiat de cel din 2024 (84,6%), ceea ce indică o stabilitate relativă a raportului dintre fluxurile valutare ale populației și necesarul de valută al mediului de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.