BRICS, noul coșmar pentru Occident creat în jurul Rusiei și Chinei

Summitul așa-numitului grup BRICS, compus din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud a fost unul istoric pentru Organizație. De anul viitor alte cinci state – Argentina, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Egiptul, dar şi, surpriză, Iranul- se vor alătura grupului.

Este a doua extindere din istoria grupului, care se concentrează pe dezvoltarea economică și pe creșterea vocii membrilor săi în forurile globale.

Construit pornind de la un termen inventat inițial de fostul economist de la Goldman Sachs Jim O’Neill pentru a descrie oportunitățile de investiții pe piețele emergente cheie, grupul a persistat în ciuda diferențelor profunde între sistemele politice și economice ale membrilor săi.

Primul summit a avut loc în 2009, cu patru membri, la care s-a adăugat Africa de Sud în anul următor. BRICS a lansat Noua sa Bancă de Dezvoltare în 2015.

Acum, 22 de țări și-au exprimat în mod oficial interesul de a adera la bloc, în timp ce tot atâtea au făcut, de asemenea, cercetări informale, a declarat luna trecută ambasadorul sud-african la BRICS, Anil Sooklal.

Țările au o serie de motive pentru a depune cereri, de la interesul pentru inițiative economice specifice, cum ar fi tranziția la monede locale, până la „provocarea SUA”, potrivit Mihaelei Papa, cercetător senior în cadrul Rising Power Alliances Project de la Universitatea Tufts din SUA, citată de CNN.

„Apoi, există cei care doresc un acces mai ușor către China sau la alte țări BRICS sau un control mai mare în timpul tensiunilor și incertitudinilor legate de marile puteri”, a spus ea, adăugând că, pentru membri, „a decide asupra extinderii înseamnă a decide asupra viitoarei direcții a grupului”.
Noii membri cu influență economică ar putea cataliza capacitatea grupului de a remodela sau de a crea alternative la instituțiile globale de putere existente.

Alegerea de a include țări care sunt în mod deschis antagoniste față de Occident, cum ar fi Iranul, ar putea face ca grupul să se transforme și mai mult într-un bloc anti-occidental, spun experții.

Adăugarea de noi membri este probabil să aibă cel puțin unele efecte pozitive pentru cel mai puternic membru al grupului, China, mai ales că Xi încearcă să își poziționeze țara ca lider în revizuirea unui sistem condus de SUA pe care îl consideră ca fiind înclinat să limiteze ascensiunea țării sale.

„Cu cât sunt mai mulți membri și mai diverși, cu atât mai puternic pot pretinde o voce colectivă și cu atât mai mult China, ca cea mai mare economie, va pretinde conducerea și reprezentarea lumii în curs de dezvoltare”, a declarat Yun Sun, director al Programului China la centrul de reflecție Stimson din Washington.

Interesul larg al țărilor de a adera la BRICS este, de asemenea, un impuls pentru Putin – care rămâne binevenit în cadrul blocului, în ciuda faptului că este văzut ca un paria și un criminal de război în Occident. De asemenea, indică o diferență tot mai mare între prioritățile acelor țări care se aliniază BRICS și națiunile occidentale bogate care s-au unit împotriva lui în sprijinul Ucrainei, spun analiștii.

Secretarul general ONU a afirmat la Summitul BRICS că actualele structuri multilaterale globale nu mai sunt actuale și trebuie reformate – cu referire directă la Consiliul de Securitate ONU și Banca Mondială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#btics #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.