Bruxelles-ul nu se lasă păcălit: AIPA e slabă, corupția persistă, iar fermierii așteaptă reforme

Republica Moldova rămâne mult în urma standardelor europene în domeniul agriculturii, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Bruxelles-ul avertizează că, deși Chișinăul a adoptat noi legi și strategii, reforma agricolă este blocată de birocrație, lipsa capacităților instituționale și riscuri de corupție. Lipsa unui sistem național de control al subvențiilor, a registrelor funciare complete și a unei agenții agricole eficiente pune în pericol credibilitatea Moldovei în fața partenerilor europeni și ar putea întârzia accesul la fondurile de sprijin rural.

Potrivit documentului, noua lege privind finanțarea, managementul și monitorizarea politicii agricole a fost adoptată și va intra în vigoare în 2026. Aceasta va fi pusă în aplicare printr-un Plan Strategic pentru perioada 2025–2030, aflat în prezent în elaborare.

Bruxelles-ul avertizează însă că Moldova trebuie să depună „eforturi suplimentare” pentru instituirea sistemului integrat de administrare și control (IACS) – un mecanism esențial pentru gestionarea corectă a subvențiilor. Un proiect-pilot de creare a Registrului fermelor și a Sistemului de identificare a parcelelor agricole (LPIS) a fost implementat în cinci raioane, dar urmează să fie extins la nivel național.

Raportul menționează că pentru funcționarea IACS este necesară o întărire substanțială a capacităților Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA), inclusiv prin angajarea de personal suplimentar și politici eficiente de retenție a acestuia. De asemenea, urmează să fie creată o rețea de date privind sustenabilitatea fermelor (FSDN).

Comisia notează și adoptarea cadrului legislativ pentru Serviciul de consultanță agricolă, organizat sub forma Camerelor Agricole, dar precizează că mai sunt necesare proceduri de implementare și înființarea unui Sistem de Cunoaștere și Inovare în Agricultură (AKIS).

În ceea ce privește piețele agricole, raportul constată progrese în armonizarea standardelor pentru fructe, legume și vinuri cu cele europene, însă recomandă continuarea alinierii la acquis-ul comunitar privind organizarea comună a piețelor agricole.

Documentul subliniază că politica de dezvoltare rurală este ghidată de Strategia Națională pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală 2023–2030, finanțată prin Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și Zonelor Rurale. Noul Program Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală 2025–2030 va menține accentul pe investiții și măsuri de sprijin pentru mediul rural.

În ceea ce privește politicile de calitate și agricultura ecologică, Moldova a făcut progrese în alinierea la standardele UE, dar Comisia cere întărirea controlului și a trasabilității produselor, precum și supervizarea mai strictă a organismelor de certificare.

Raportul evidențiază și măsurile anticorupție implementate în agricultură, inclusiv noua politică anti-mită a AIPA și Planul de acțiune din cadrul Programului Național de Integritate și Anticorupție 2024–2028. Acestea includ recrutarea pe criterii de merit, declararea averilor și intereselor, monitorizarea conflictelor de interese și reguli stricte privind cadourile. În 2024, doar trei cauze penale care implicau beneficiari de subvenții au fost inițiate, dintre care două au fost transmise în instanță, însă Comisia subliniază că digitalizarea completă a procesului de acordare a subvențiilor rămâne o prioritate esențială.

Bruxelles-ul concluzionează că, deși Moldova „a făcut pași importanți în modernizarea cadrului legislativ și instituțional”, progresul real va depinde de implementarea efectivă a reformelor, de transparența administrării fondurilor și de profesionalizarea aparatului public din agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #reforme #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.