Buget record pentru apărare în Rusia: cheltuielile sociale, tăiate drastic

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat legea bugetului federal pentru perioada 2025–2027, care include o creștere semnificativă a cheltuielilor militare și o reducere a celor sociale, conform unui document publicat pe portalul actelor juridice.

În 2025, Rusia va aloca 13,49 trilioane de ruble pentru „apărarea națională”, un record istoric. Aceasta reprezintă o creștere de 25% față de 2024 și aproape o cvadruplare în comparație cu perioada premergătoare războiului din 2021. Cheltuielile militare vor constitui 32,5% din bugetul federal, cea mai mare pondere din perioada post-sovietică, și vor atinge 6,2% din PIB-ul țării, un nivel similar cu cel al unor state africane cu regimuri militare.

În paralel, cheltuielile pentru „politica socială”, care includ pensiile și ajutoarele sociale, vor scădea cu 16% în 2025, până la 6,49 trilioane de ruble, de la 7,73 trilioane în acest an. Deși sunt planificate creșteri moderate în 2026 și 2027, acestea nu vor reveni la nivelurile actuale.

Cheltuielile pentru sănătate vor crește ușor, de la 1,62 la 1,86 trilioane de ruble, însă finanțarea unor proiecte esențiale, cum ar fi combaterea cancerului și a bolilor cardiovasculare, va fi redusă semnificativ. Fondurile pentru educație vor rămâne aproape neschimbate, la aproximativ 1,57 trilioane de ruble. În schimb, finanțarea pentru mass-media de stat va crește cu 13%, atingând un nou record de 137,2 miliarde de ruble.

Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 3,3 trilioane de ruble în acest an la 1,2 trilioane în 2025. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul va implementa o reformă fiscală majoră, introducând o scară progresivă a impozitului pe venit și majorând impozitul pe profitul companiilor, măsuri care ar trebui să genereze venituri suplimentare de 2,6 trilioane de ruble anual.

Economiștii avertizează că deprecierea rublei, care în noiembrie 2024 a atins niveluri record față de dolar și euro, este utilizată de guvern pentru a compensa deficitul prin conversia veniturilor valutare. Totuși, acest lucru ar putea alimenta inflația, complicând și mai mult situația economică a cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.