Buget record pentru apărare în Rusia: cheltuielile sociale, tăiate drastic

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat legea bugetului federal pentru perioada 2025–2027, care include o creștere semnificativă a cheltuielilor militare și o reducere a celor sociale, conform unui document publicat pe portalul actelor juridice.

În 2025, Rusia va aloca 13,49 trilioane de ruble pentru „apărarea națională”, un record istoric. Aceasta reprezintă o creștere de 25% față de 2024 și aproape o cvadruplare în comparație cu perioada premergătoare războiului din 2021. Cheltuielile militare vor constitui 32,5% din bugetul federal, cea mai mare pondere din perioada post-sovietică, și vor atinge 6,2% din PIB-ul țării, un nivel similar cu cel al unor state africane cu regimuri militare.

În paralel, cheltuielile pentru „politica socială”, care includ pensiile și ajutoarele sociale, vor scădea cu 16% în 2025, până la 6,49 trilioane de ruble, de la 7,73 trilioane în acest an. Deși sunt planificate creșteri moderate în 2026 și 2027, acestea nu vor reveni la nivelurile actuale.

Cheltuielile pentru sănătate vor crește ușor, de la 1,62 la 1,86 trilioane de ruble, însă finanțarea unor proiecte esențiale, cum ar fi combaterea cancerului și a bolilor cardiovasculare, va fi redusă semnificativ. Fondurile pentru educație vor rămâne aproape neschimbate, la aproximativ 1,57 trilioane de ruble. În schimb, finanțarea pentru mass-media de stat va crește cu 13%, atingând un nou record de 137,2 miliarde de ruble.

Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 3,3 trilioane de ruble în acest an la 1,2 trilioane în 2025. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul va implementa o reformă fiscală majoră, introducând o scară progresivă a impozitului pe venit și majorând impozitul pe profitul companiilor, măsuri care ar trebui să genereze venituri suplimentare de 2,6 trilioane de ruble anual.

Economiștii avertizează că deprecierea rublei, care în noiembrie 2024 a atins niveluri record față de dolar și euro, este utilizată de guvern pentru a compensa deficitul prin conversia veniturilor valutare. Totuși, acest lucru ar putea alimenta inflația, complicând și mai mult situația economică a cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul infracțiunilor înregistrate în Republica Moldova a fost în descreștere în anul 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), bazate pe informațiile Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 23,1 mii infracțiuni, cu 6,0% mai puțin decât în 2024 și cu 14,9% sub nivelul din 2021. Rata infracționalității a coborât la 97 de infracțiuni la 10 mii locuitori, față de 103 în anul precedent.

În același timp, structura criminalității arată că 23,7% din total au fost infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave și grave. Dintre acestea, 3,3% au fost excepțional de grave și deosebit de grave, iar 20,4%, infracțiuni grave. În ultimii cinci ani s-a atestat o creștere a infracțiunilor deosebit de grave (+7,4%) și a celor grave (+6,1%), în timp ce infracțiunile ușoare au scăzut puternic.

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (63,2%). Aproape fiecare a treia infracțiune (30,7%) a fost înregistrată în municipiul Chișinău, urmat de Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Totodată, 23,1% din infracțiuni au avut loc în spații publice. În 86 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau alte mijloace periculoase.

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,1%) au fost contra patrimoniului, iar 17,0% au vizat domeniul transporturilor.

Comparativ cu 2024, au fost înregistrate mai multe infracțiuni economice (+25,3%) și contra sănătății publice și conviețuirii sociale (+24,0%). În schimb, au scăzut infracțiunile contra autorităților publice și securității de stat (-38,3%) și cele contra familiei și minorilor (-16,6%).

În 2025 au fost înregistrate 428 infracțiuni comise de minori sau cu participarea acestora, cu 13,2% mai puțin decât în 2024. Minorii au fost implicați cel mai frecvent în furturi (58,6%), huliganism (9,6%), răpiri de transport (6,3%) și jafuri (4,9%).

Datele MAI arată că anul trecut au fost înregistrate 12,1 mii victime ale infracțiunilor, dintre care 54,1% bărbați și 45,9% femei. În cazul violenței în familie, femeile au predominat — 69,4% din cele 843 victime.

Numărul victimelor omorului intenționat a fost de 113 persoane, iar în total 349 persoane au decedat în urma infracțiunilor, peste 41% dintre decese fiind cauzate de accidente rutiere.

În 2025 au fost înregistrate circa 10,5 mii persoane care au comis infracțiuni, cu 5% mai puțin față de anul precedent. Bărbații reprezintă 91,9% dintre infractori.

Pe de altă parte, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut la 11,8 mii, cu 8,4% mai mult decât în 2024 — echivalentul a aproximativ 32 de condamnări pe zi.

În penitenciare se aflau 6,3 mii persoane, majoritatea bărbați (94,7%). Aproximativ 32,8% dintre deținuți ispășeau pedepse între 5 și 10 ani de închisoare.