Bulgaria închide robinetul: tranzitul gazului rusesc se oprește în 2026

Bulgaria intenționează să pună capăt tranzitului gazelor rusești pe teritoriul său, către Serbia și Ungaria, în 2026, a declarat marți premierul bulgar Rosen Jelyazkov, ca răspuns la apelul președintelui american Donald Trump către Europa de a înceta să mai cumpere energie rusească, informează EFE, citată de Agerpres.

De asemenea, în 2028 gazele naturale rusești ar urma să fie excluse complet de pe piața energetică din Bulgaria, a adăugat premierul Rosen Jelyazkov de la New York, unde participă la Adunarea Generală a ONU.

‘În ceea ce privește apelul președintelui Trump, făcut în timpul sesiunii Adunării Generale, noi, ca parte a Uniunii Europene, ne vom alătura deciziei Uniunii de a suspenda, pe termen scurt (2026), contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești’, a declarat Jelyazkov.

Până în 2026, contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești ar trebui reziliate, iar pe termen lung, până în 2028, acestea ar trebui excluse complet de pe piața energetică bulgară, a precizat premierul Jelyazkov.

Dacă în urnă cu câțiva ani, Bulgaria se baza aproape în întregime pe Rusia pentru a-și acoperi nevoile energetice, în prezent țara vecină își acoperă întregul consum de gaze cu importuri de gaze naturale lichefiate (GNL), care sosesc printr-o conductă din Grecia.

Premierul Jelyazkov a dat asigurări că Bulgaria a convenit deja asupra unor condiții foarte favorabile pentru importul de gaze lichefiate din Statele Unite.

Bulgaria găzduiește o secțiune a conductei Turkish Stream (numită Balkan Stream pe secțiunea bulgară) și nu primește gaze pe această rută, ci doar percepe taxe pentru tranzitul gazelor pe teritoriul său.

Grupul rus Gazprom a rezervat aproape întreaga capacitate – 13 miliarde de metri cubi pe an – a conductei Turkish Stream, care furnizează gaze naturale Serbiei și Ungariei prin Turcia și Bulgaria.

Construită între 2017 și 2021, secțiunea bulgară a Turkish Stream a intrat în funcțiune la 1 ianuarie 2022, cu mai puțin de două luni înainte ca Rusia să lanseze invazia Ucrainei. De atunci și până la sfârșitul lunii martie 2024, veniturile Bulgariei din tranzitul de gaze prin această instalație s-au ridicat la aproximativ 800 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.