Bulgarii, cei mai înrăiți fumători din Uniunea Europeană! Cât fumează moldovenii

Potrivit datelor recent compilate de Eurostat, Bulgaria a fost țara din Uniunea Europeană cu cel mai ridicat consum de tutun în anul 2019, având procente înalte de fumători atât în rândul bărbaților, cât și în cel al femeilor.

Conform cifrelor, 19,7% din populația UE fumează zilnic. În anul 2019, 5,9% dintre europeni au fumat 20 sau mai multe țigări pe zi, în timp ce 12,6% au fumat mai puțin de 20 de țigări zilnic.

Țările cu cel mai ridicat consum de tutun din UE sunt următoarele:

Bulgaria – 28,2% din populație
Grecia – 27,2%
Ungaria – 25,8%
Letonia – 24,9%

În contrast, țările cu cel mai mic număr de fumători sunt:

Suedia – 9,3%
Finlanda – 12,5%
Luxemburg – 13,5%

România se situează aproape de media europeană, având o proporție de 19,8% din populație ca fumători zilnici, conform datelor Eurostat.

În Europa, bărbații sunt mai predispuși să fumeze decât femeile, cu 22,3% dintre bărbații cu vârsta de 15 ani și peste ca fumători zilnici, comparativ cu 14,8% dintre femei.

În ceea ce privește diferențele între genuri în ceea ce privește fumatul, România înregistrează următoarele cifre:

30,6% dintre bărbați fumează, comparativ cu 7,5% dintre femei.
Bulgaria: 37,6% bărbați, 20,7% femei.
Letonia: 34,4% bărbați, 12,1% femei.

Cifrele relevă că în UE, majoritatea fumătorilor zilnici în 2019 (76,2%) fumau de cel puțin 10 ani. Statisticile arată că 78,1% dintre bărbații fumători zilnic au fumat de cel puțin 10 ani, comparativ cu 73,5% pentru femei. Aceste date evidențiază persistența consumului de tutun în anumite regiuni ale UE și necesitatea eforturilor continue pentru promovarea unui stil de viață sănătos și reducerea fumatului.

Republica Moldova nu este inclusă în clasament, însă potrivit ultimelor date ale Organizației Mondiale a Sănătății, un sfert (25,3%) din populație fumează activ, inclusiv 43,5% bărbați și 5,6% femei. Consumului de tutun la elevi de vârsta 13-15 ani este în creștere și constituie 16,3%, iar 12,7% din elevii participanți în studiu au declarat că consumă țigarete electronice. Mai mult de 4 din 10 elevi (43,2%) sunt în jurul de alte persoane care fumează în locuri în afara casei lor (în spații și locuri publice) și peste un sfert (28,3%) din elevi sunt expuși la fumul de tutun la domiciliu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fumaatori #Molodva #tutun #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.