Bulgarii şi occidentalii iau locul ruşilor care deţin proprietăţi de vacanţă pe litoralul bulgar

05 Iul. 2024, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2024, 11:00 // Actual //  bani.md

„Mica Rusie” este devansată de „Bulgaria tânără” şi „Europa vârstnică” pe piaţa imobiliară de pe litoralul bulgar al Mării Negre. Jumătate dintre cumpărătorii de apartamente de vacanţă pe litoral sunt bulgari cu venituri mari, în vârstă de până la 30 de ani, care lucrează în principal în sectorul IT, iar restul sunt pensionari din Germania, Franţa, Italia şi Ţările de Jos, transmite BTA.

Cele mai căutate sunt locuinţele cu două camere în comunităţi închise, iar preţul mediu începe de la 1.900 de euro metrul pătrat. Tarifele de mentenanţă pentru comunităţile închise nu mai sunt ceva surprinzător pentru cumpărători, care în prezent sunt dispuşi să plătească 60-70 de leva pe lună pentru întreţinerea piscinelor, sălilor de gimnastică şi locurilor de joacă pentru copii. Investitorii ucraineni încep să intre pe piaţa noilor locuinţe construite în zona de coastă a Bulgariei.

Această situaţie de pe piaţa proprietăţilor de vacanţă de pe litoralul bulgar, în mijlocul verii, a fost prezentată de membrii Asociaţiei naţionale a brokerilor imobiliari, Atanas Argirov şi Stefka Kalcheva, cu prilejul unor interviuri pentru BTA.

În zona de nord a litoralului bulgar, pe fondul creşterii considerabile a preţurilor locuinţelor din Varna în ultimi doi ani, cumpărătorii au tendinţa de a căuta proprietăţi de vacanţă pe care să le poată utiliza drept prima casă. Preţurile locuinţelor în cel mai mare oraş de pe litoralul din Bulgaria, amplasat în partea de nord pe coasta Mării Negre, au crescut cu 60% în ultimii doi ani, în timp ce preţurile la proprietăţile de vacanţă au crescut cu 25%. În consecinţă, 20% dintre cei care caută prima lor casă optează pentru proprietăţi de vacanţă.

Mulţi cumpărători preferă proprietăţile din şi din jurul staţiunii Sfinţii Constantin şi Elena, care a devenit o parte integrantă a oraşului Varna. Staţiunea are în prezent mai multe clădiri rezidenţiale decât hoteluri.

Apartamentele cu două camere sunt cele mai populare, fiind responsabile pentru 40% din achiziţiile de imobiliare în Varna.

În zona Burgas, din sudul litoralului bulgar, există un interes crescut pentru proprietăţile de vacanţă şi jumătate din tranzacţii au fost încheiate cu cumpărători bulgari. Cealaltă jumătate este ocupată de cetăţeni din Germania, în primul rând pensionari, care în prima fază au trăit aici în locuinţe închiriate. De asemenea, cetăţenii din Polonia, Cehia şi Israel sunt interesaţi şi ei să facă achiziţii în această zonă. Aceşti noi cumpărători au acoperit, parţial, golul lăsat de ruşi care şi-au vândut proprietăţile din zona Burgas. Mulţi ruşi şi-ar fi dorit să rămână în Bulgaria dar se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte vizele şi transportul, ceea ce a ridicat bariere insurmontabile în calea utilizării locuinţelor lor de vacanţă din Bulgaria.

Preţurile pentru proprietăţile de vacanţă din apropiere de Burgas nu au înregistrat creşteri semnificative de la un an la altul, fiind vorba de un avans modest de 5-6%, similar cu avansul inflaţiei. Activitatea pe partea de vânzări a fost comparabilă în 2023 şi 2024, fără creşteri semnificative. Estimările arată spre o nouă creştere a preţurilor de 2-3% până la finele anului, ceea ce ar pune majorarea înregistrată pe ansamblul acestui an undeva între 4% şi 8%.

Ca de obicei, oamenii care sunt interesaţi să cumpere proprietăţi de vacanţă în sudul litoralului bulgar sunt atraşi în principal de staţiunile Sozopol, Nessebar, Sunny Beach şi Primorsko. O zonă în care s-au instalat germani a apărut la Aheloy. Aceştia au investit în principal în comunităţi închise. Ucrainenii sunt interesaţi să cumpere locuinţe în oraşul Burgas. Aceştia sunt cu siguranţă un factor important în Burgas, unde sunt implicaţi în 30% din achiziţiile de proprietăţi de vacanţă.

În schimb, zona Pomorie este preferată de polonezi, vorbitori de limba germană şi ucraineni. Sozopol şi Nessebar sunt în zona superioară a clasamentului, împreună cu Ravda şi Sveti Vlas.

Apropierea de mare este unul din cei mai importanţi factori care influenţează preţul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun