Bulgarii şi occidentalii iau locul ruşilor care deţin proprietăţi de vacanţă pe litoralul bulgar

„Mica Rusie” este devansată de „Bulgaria tânără” şi „Europa vârstnică” pe piaţa imobiliară de pe litoralul bulgar al Mării Negre. Jumătate dintre cumpărătorii de apartamente de vacanţă pe litoral sunt bulgari cu venituri mari, în vârstă de până la 30 de ani, care lucrează în principal în sectorul IT, iar restul sunt pensionari din Germania, Franţa, Italia şi Ţările de Jos, transmite BTA.

Cele mai căutate sunt locuinţele cu două camere în comunităţi închise, iar preţul mediu începe de la 1.900 de euro metrul pătrat. Tarifele de mentenanţă pentru comunităţile închise nu mai sunt ceva surprinzător pentru cumpărători, care în prezent sunt dispuşi să plătească 60-70 de leva pe lună pentru întreţinerea piscinelor, sălilor de gimnastică şi locurilor de joacă pentru copii. Investitorii ucraineni încep să intre pe piaţa noilor locuinţe construite în zona de coastă a Bulgariei.

Această situaţie de pe piaţa proprietăţilor de vacanţă de pe litoralul bulgar, în mijlocul verii, a fost prezentată de membrii Asociaţiei naţionale a brokerilor imobiliari, Atanas Argirov şi Stefka Kalcheva, cu prilejul unor interviuri pentru BTA.

În zona de nord a litoralului bulgar, pe fondul creşterii considerabile a preţurilor locuinţelor din Varna în ultimi doi ani, cumpărătorii au tendinţa de a căuta proprietăţi de vacanţă pe care să le poată utiliza drept prima casă. Preţurile locuinţelor în cel mai mare oraş de pe litoralul din Bulgaria, amplasat în partea de nord pe coasta Mării Negre, au crescut cu 60% în ultimii doi ani, în timp ce preţurile la proprietăţile de vacanţă au crescut cu 25%. În consecinţă, 20% dintre cei care caută prima lor casă optează pentru proprietăţi de vacanţă.

Mulţi cumpărători preferă proprietăţile din şi din jurul staţiunii Sfinţii Constantin şi Elena, care a devenit o parte integrantă a oraşului Varna. Staţiunea are în prezent mai multe clădiri rezidenţiale decât hoteluri.

Apartamentele cu două camere sunt cele mai populare, fiind responsabile pentru 40% din achiziţiile de imobiliare în Varna.

În zona Burgas, din sudul litoralului bulgar, există un interes crescut pentru proprietăţile de vacanţă şi jumătate din tranzacţii au fost încheiate cu cumpărători bulgari. Cealaltă jumătate este ocupată de cetăţeni din Germania, în primul rând pensionari, care în prima fază au trăit aici în locuinţe închiriate. De asemenea, cetăţenii din Polonia, Cehia şi Israel sunt interesaţi şi ei să facă achiziţii în această zonă. Aceşti noi cumpărători au acoperit, parţial, golul lăsat de ruşi care şi-au vândut proprietăţile din zona Burgas. Mulţi ruşi şi-ar fi dorit să rămână în Bulgaria dar se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte vizele şi transportul, ceea ce a ridicat bariere insurmontabile în calea utilizării locuinţelor lor de vacanţă din Bulgaria.

Preţurile pentru proprietăţile de vacanţă din apropiere de Burgas nu au înregistrat creşteri semnificative de la un an la altul, fiind vorba de un avans modest de 5-6%, similar cu avansul inflaţiei. Activitatea pe partea de vânzări a fost comparabilă în 2023 şi 2024, fără creşteri semnificative. Estimările arată spre o nouă creştere a preţurilor de 2-3% până la finele anului, ceea ce ar pune majorarea înregistrată pe ansamblul acestui an undeva între 4% şi 8%.

Ca de obicei, oamenii care sunt interesaţi să cumpere proprietăţi de vacanţă în sudul litoralului bulgar sunt atraşi în principal de staţiunile Sozopol, Nessebar, Sunny Beach şi Primorsko. O zonă în care s-au instalat germani a apărut la Aheloy. Aceştia au investit în principal în comunităţi închise. Ucrainenii sunt interesaţi să cumpere locuinţe în oraşul Burgas. Aceştia sunt cu siguranţă un factor important în Burgas, unde sunt implicaţi în 30% din achiziţiile de proprietăţi de vacanţă.

În schimb, zona Pomorie este preferată de polonezi, vorbitori de limba germană şi ucraineni. Sozopol şi Nessebar sunt în zona superioară a clasamentului, împreună cu Ravda şi Sveti Vlas.

Apropierea de mare este unul din cei mai importanţi factori care influenţează preţul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.