Bunurile lui Plahotniuc rămân sub sechestru. Cererea de strămutare, respinsă

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) în persoana completului de judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan și Victor Boico au examinat cererea avocatului Lucian Rogac în numele fostului lider PDM Vlad Plahotniuc privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad. Într-un final a dispus să-i fie respinsă cererea, scrie realitatea.md.

Colegiul penal al CSJ dispune respingerea cererii avocatului Lucian Rogac în numele lui Vlad Plahotniuc privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad ca fiind neîntemeiată”, scrie în decizia CSJ.

Încheierea Curții a fost publicată luni, 27 septembrie curent, și este una irevocabilă.

Atunci când avocatul a depus cererea în cauză, a motivat că se încalcă dreptul la un proces echitabil şi se creează impedimente la exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor sechestrate, în mod abuziv şi ilegal, repartizarea examinării recursului fiind făcută cu grave erori de procedură.

„Totodată instanţa de judecată a depășit termenullegal de examinare a unorastfel de recursuri, ședințele de judecată fiind amânate nejustificat şi modificându-se datele de examinare cu anunțarea intenționat greșită a acestora. Astfel, au apărut temeiuri rezonabile de a considera că judecătorii Curţii de Apel Chișinău nu vor fi imparțiali și independenți la adoptarea hotărârii”, a mai explicat avocatul Lucian Rogac.

Însă cu referire la argumentele avocatului indicate în cererea de strămutare, Colegiul Penal a menționat că acestea nu cad sub incidența temeiurilor de strămutare a cauzei. Mai mult, nici nu şi-au găsit confirmare.

#sechestru #proces #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.