Bunurile lui Plahotniuc rămân sub sechestru. Cererea de strămutare, respinsă

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) în persoana completului de judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan și Victor Boico au examinat cererea avocatului Lucian Rogac în numele fostului lider PDM Vlad Plahotniuc privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad. Într-un final a dispus să-i fie respinsă cererea, scrie realitatea.md.

Colegiul penal al CSJ dispune respingerea cererii avocatului Lucian Rogac în numele lui Vlad Plahotniuc privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad ca fiind neîntemeiată”, scrie în decizia CSJ.

Încheierea Curții a fost publicată luni, 27 septembrie curent, și este una irevocabilă.

Atunci când avocatul a depus cererea în cauză, a motivat că se încalcă dreptul la un proces echitabil şi se creează impedimente la exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor sechestrate, în mod abuziv şi ilegal, repartizarea examinării recursului fiind făcută cu grave erori de procedură.

„Totodată instanţa de judecată a depășit termenullegal de examinare a unorastfel de recursuri, ședințele de judecată fiind amânate nejustificat şi modificându-se datele de examinare cu anunțarea intenționat greșită a acestora. Astfel, au apărut temeiuri rezonabile de a considera că judecătorii Curţii de Apel Chișinău nu vor fi imparțiali și independenți la adoptarea hotărârii”, a mai explicat avocatul Lucian Rogac.

Însă cu referire la argumentele avocatului indicate în cererea de strămutare, Colegiul Penal a menționat că acestea nu cad sub incidența temeiurilor de strămutare a cauzei. Mai mult, nici nu şi-au găsit confirmare.

#sechestru #proces #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III 2025 salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15.487,8 lei, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustată la inflație însă, creșterea reală este de doar 2,1%, ceea ce înseamnă că majorările salariale au fost în mare parte erodate de scumpiri. Față de trimestrul II al acestui an, salariile au rămas practic la același nivel, avansând cu doar 0,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferențele salariale dintre domenii sunt mari. Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate în informații și comunicații, unde salariul mediu a ajuns la 35.885,7 lei, în activitățile financiare și de asigurări cu 27.663,6 lei, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, unde nivelul salarial a atins 25.166 lei. La polul opus, cele mai mici salarii continuă să fie în agricultură, silvicultură și pescuit, unde salariul mediu a fost de 10.791,4 lei, în activități de cazare și alimentație publică, cu 10.934 lei, și în artă, recreere și agrement, unde nivelul a fost de 11.177,9 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2024, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în sectorul energetic, unde salariile au avansat cu 18,9%, în domeniul cazării și alimentației publice, cu 14,9%, dar și în învățământ și în artă, recreere și agrement, unde creșterile au fost de 12,8%. În schimb, față de trimestrul II 2025, unele domenii au înregistrat scăderi ale câștigurilor salariale, inclusiv activitățile financiare și de asigurări cu o reducere de 7,2%, sănătatea și asistența socială cu 5,5% și activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4,9%.

Sectorul bugetar a înregistrat în trimestrul III 2025 un salariu mediu de 12.963,5 lei, în creștere cu 10,5% față de anul precedent, în timp ce în sectorul real salariul a ajuns la 16.336,1 lei, cu 9,5% mai mult decât în 2024. Numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4% față de trimestrul III al anului trecut. Cele mai mari creșteri ale ocupării s-au înregistrat în construcții cu 10,6%, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 8,4% și în industria extractivă cu 7,6%. În schimb, scăderi ale numărului de angajați au fost raportate în transport și depozitare, minus 5,8%, în industria prelucrătoare, minus 3,9%, și în informații și comunicații, minus 3,6%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, numărul mediu al salariaților a scăzut ușor, cu 0,2%, cele mai mari diminuări fiind înregistrate în industria extractivă, activitățile de cazare și alimentație publică și serviciile administrative. Creșteri ale numărului de angajați au avut loc în construcții, agricultură și comerț.