Bunurile lui Plahotniuc rămân sub sechestru. Cererea de strămutare, respinsă

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) în persoana completului de judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan și Victor Boico au examinat cererea avocatului Lucian Rogac în numele fostului lider PDM Vlad Plahotniuc privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad. Într-un final a dispus să-i fie respinsă cererea, scrie realitatea.md.

Colegiul penal al CSJ dispune respingerea cererii avocatului Lucian Rogac în numele lui Vlad Plahotniuc privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad ca fiind neîntemeiată”, scrie în decizia CSJ.

Încheierea Curții a fost publicată luni, 27 septembrie curent, și este una irevocabilă.

Atunci când avocatul a depus cererea în cauză, a motivat că se încalcă dreptul la un proces echitabil şi se creează impedimente la exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor sechestrate, în mod abuziv şi ilegal, repartizarea examinării recursului fiind făcută cu grave erori de procedură.

„Totodată instanţa de judecată a depășit termenullegal de examinare a unorastfel de recursuri, ședințele de judecată fiind amânate nejustificat şi modificându-se datele de examinare cu anunțarea intenționat greșită a acestora. Astfel, au apărut temeiuri rezonabile de a considera că judecătorii Curţii de Apel Chișinău nu vor fi imparțiali și independenți la adoptarea hotărârii”, a mai explicat avocatul Lucian Rogac.

Însă cu referire la argumentele avocatului indicate în cererea de strămutare, Colegiul Penal a menționat că acestea nu cad sub incidența temeiurilor de strămutare a cauzei. Mai mult, nici nu şi-au găsit confirmare.

#sechestru #proces #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.