Bunurile lui Plahotniuc rămân sub sechestru. Cererea de strămutare, respinsă

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) în persoana completului de judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan și Victor Boico au examinat cererea avocatului Lucian Rogac în numele fostului lider PDM Vlad Plahotniuc privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad. Într-un final a dispus să-i fie respinsă cererea, scrie realitatea.md.

Colegiul penal al CSJ dispune respingerea cererii avocatului Lucian Rogac în numele lui Vlad Plahotniuc privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad ca fiind neîntemeiată”, scrie în decizia CSJ.

Încheierea Curții a fost publicată luni, 27 septembrie curent, și este una irevocabilă.

Atunci când avocatul a depus cererea în cauză, a motivat că se încalcă dreptul la un proces echitabil şi se creează impedimente la exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor sechestrate, în mod abuziv şi ilegal, repartizarea examinării recursului fiind făcută cu grave erori de procedură.

„Totodată instanţa de judecată a depășit termenullegal de examinare a unorastfel de recursuri, ședințele de judecată fiind amânate nejustificat şi modificându-se datele de examinare cu anunțarea intenționat greșită a acestora. Astfel, au apărut temeiuri rezonabile de a considera că judecătorii Curţii de Apel Chișinău nu vor fi imparțiali și independenți la adoptarea hotărârii”, a mai explicat avocatul Lucian Rogac.

Însă cu referire la argumentele avocatului indicate în cererea de strămutare, Colegiul Penal a menționat că acestea nu cad sub incidența temeiurilor de strămutare a cauzei. Mai mult, nici nu şi-au găsit confirmare.

#sechestru #proces #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.