Bursa Internațională a Moldovei, înregistrată oficial la ASP. Dorin Recean obține o nouă funcție

Bursa Internațională a Moldovei (BIM) a fost înregistrată oficial la Agenția Servicii Publice, marcând intrarea instituției într-o etapă instituțională, cu bază legală și mandat operațional pentru dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova.

Conducerea Bursei Internaționale a Moldovei este formată din echipa executivă și Consiliul de Administrație. Managementul executiv este asigurat de Veronica Aprintin, numită directoare generală, și de Andrian Iastremschi, director general adjunct. Aceștia sunt responsabili de coordonarea activității curente, dezvoltarea instituțională și pregătirea infrastructurii operaționale a bursei.

Structura de guvernanță strategică este asigurată de Consiliul de Administrație, care reunește reprezentanți ai acționarilor și un membru independent. Din Consiliu fac parte Paul Dogaru, reprezentant al Bursei de Valori București, Dorin Recean, fostul premier și actualul emisar special al Președintelui pentru dezvoltare și reziliență, care reprezintă Agenția Proprietății Publice, Alexandru Sonic, reprezentant al investitorilor din sectorul bancar, Andrei Plămădeală, reprezentant al investitorilor din sectorul non-creditar, precum și Dumitru Vicol, membru independent cu experiență internațională în piețe de capital.

Odată cu înregistrarea oficială și definirea completă a conducerii, Bursa Internațională a Moldovei intră într-o etapă de pregătire operațională. Prioritatea imediată o reprezintă obținerea licenței de operator de piață de la Comisia Națională a Pieței Financiare, dosarul urmând să fie depus până la 30 martie 2026.

Bursa Internațională a Moldovei este constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, având un acționariat format din instituții financiare și investitori strategici, inclusiv statul, prin Agenția Proprietății Publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.